Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

In istoria postcomunista, 2003 este anul in care ipoteza inlocuirii de la putere a partidului hegemonic de guvernamant a prins consistenta politica. Pana acum, anumiti lideri ai opozitiei parlamentare si extraparlamentare au miorlait lamentabil impotriva falsei dominatii a partidului-stat. Dupa esecul gestionarii coalitiei din perioada 1996-2000 si eroarea retragerii lui Constantinescu din cursa prezidentiala, parea ca PSD nu va mai putea fi inlaturat de la putere pe vecie. imbolditi de la spate de anumiti consilieri, alti oameni politici au renuntat la ideea de a deveni dupa viitoarele alegeri anexe ale PSD si s-au lansat serios pe piata cu ideea necesitatii de a inlocui de la putere actualul partid de guvernamant. Pana acum, eforturile opozitiei de a iesi in evidenta provocau amuzamentul managerilor imaginii publice a PSD, care controleaza si presa, mai ales aparitiile TV. De cand s-a inteles ca este posibila o noua alternanta guvernamentala, s-au inmultit fronturile anti-PSD. Pe langa ofensiva partidelor parlamentare (PRM, PNL, PD) si a celor extraparlamentare, care isi joaca de fapt cartea existentei (PNTCD, URR, AP, Miscarea Populara, etc.), au aparut noi fronturi. Cel mai redutabil a fost deschis de alianta PNL-PD, despre care am scris saptamana trecuta. Numai ca fronturile anti-PSD nu apar doar in zona opozitiei si nu provin doar din politic. Noile miscari de pe tabla de sah ne fac sa fim mai atenti, cu toate ca in joc nu sunt doar doi competitori. in orice caz, fronturile anti-PSD converg si s-ar putea sa asistam inainte de termen la capturarea reginei si la sah-mat.

Atacurile din zona interioara a puterii au consecinte impredictibile, cand efectele se cumuleaza. Nemultumirea si revolta celor din Partidul Umanist din Romania sugereaza ca nu mai doresc doar simpla redistribuire a unor resurse limitate, ci au pretentia de a juca un rol politic, pe care PSD nu l-ar acorda nici unui aliat, indifererent cat ar fi de puternic. Din momentul in care au fost schimbati din functie, diferiti sefi de filiale locale PSD, prefecti si subprefecti au vorbit deshis despre problemele interne ale partidului si guvernului conduse de Adrian Nastase. Recent, fostul secretar general al PSD, Cozmin Gusa, a lasat sa se inteleaga ca pune bazele unei noi grupari politice, "Initiativa 2003," care deja a trezit interesul Ambasadorului SUA, Michael Guest. Interesul pentru respectiva initiativa a fost interpretat de cei care isi traiesc viata facand speculatii pe baza gesturilor si declaratiilor politicienilor drept un fel de unda verde pentru un PSD epurat de coruptii din jurul lui Iliescu si a lui Nastase. Dupa afacerea Matser-Tender si alte afaceri in care retele obscure din zona guvernamentala inca mai pretind un anumit procent din partea investitorilor autohtoni si straini, americanii si-au pierdut speranta ca exista o reala vointa politica in lupta anticoruptie. Poticnelile americane in lupta antiterorista globala au avut si cauze locale, iar unele verigi slabe au fost in serviciile secrete din Romania si Slovacia, unde vechile legaturi cu Moscova si alti dusmani traditionali sau mai noi ai SUA au ramas puternice, iar complicitatile din lumea afacerilor necurate nu tin de valorile NATO. Pe unii, intrarea in NATO ii incurca prea mult. Se deschid fronturi anti-PSD si in diferite judete, cum ar fi in Bistrita, unde UDMR-ul local a intrat in conventia tuturor celorlalte partide pentru a scapa de pesedistii locali. Iar situatia din alte judete difera de minunata intelegere la nivel national dintre liderii moderati ai UDMR si PSD.

Si colac peste pupaza, cei de la PSD s-au trezit aproape afurisiti de Arhiepiscopul Bartolomeu Anania ca ar fi comis acte de "impietate si amatorism politic" apucandu-se sa imprastie materiale de propaganda pe suport religios. Cu ocazia sarbatoririi Adormirii Maicii Domnului la Manastirea Nicula, s-au distribuit iconite imprimate pe verso cu sigla PSD. Obisnuitii procesiunilor mistico-politice din zona provinciei stiu ca la Nicula si in alte locuri aceste obiceiuri se repeta an de an. Relatia ambigua dintre Biserica Ortodoxa Romana si diferitele forte politice perindate pe la conducerea tarii de la infiintarea statului national legionar si pana in prezent merita tratata separat. Dar reactia recenta de respingere a amestecului PSD in chestiunile curente sau in sarbatorile BOR poate fi o asigurare pentru alternanta guvernamentala ce se poate produce peste vreun an si ceva. Dupa ce genialul purtator de cuvant al PSD a declarat ca toti membrii partidului sa sunt ortodocsi, nu s-a petrecut si declaratia reciproca, in care vreun purtator de cuvant al BOR sa declare ca toti ortodocsii din Romania sunt pesedisti. Ar fi fost o noua impietate. si un cerc vicios. Atunci am fi avut partidul-biserica.

Din discutiile avute in ultimii ani cu diferiti lideri PSD, am dedus ca actualul partid de guvernamant dorea sa obtina (printre altele) intrarea Romaniei in NATO si in UE, reforma economica si politica, revizuirea Constitutiei, precum si ramanerea la guvernare si dupa viitoarele alegeri, chiar cu o majoritate mai confortabila. Politica nu este doar ceea ce citim in diferite manuale. si nici doar ceea ce fac cei aflati pe post de politicieni. Ea este si o zona a ambiguitatii, a paradoxurilor, in care totul este posibil si nimic nu se poate. Prin urmare, s-ar putea ca PSD sa obtina cate ceva din toate scopurile sale, mai putin ramanerea la guvernare. Dar inmultirea fronturilor PSD ar putea sa duca la abandonarea sau diminuarea eforturilor de reforma si concentrarea asupra masurilor legate de mentinerea puterii. Datorita multiplelor presiuni, PSD ar putea sa supravietuiasca, prin regruparea strategica a grupurilor eterogene de interese, pe care le tine impreuna doar vasalitatea fata de acelasi protector. Mai multe scenarii sunt posibile. Analiza multifactoriala a realitatii prezente permite mai multe lanturi de rationamente, chiar contradictorii. Semn ca nici PSD nu este partidul-stat si nici nu mai putem aplica determinismul in politica.