Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Legea privind folosirea limbii romane a reintrat in atentia oamenilor de cultura miercuri seara, la reluarea Intalnirilor "Romaniei literare", gazduite de Clubul Prometheus, la care au luat parte, pe langa senatorul George Pruteanu - initiatorul legii - Andrei Plesu, Octavian Paler, Mihai Razvan Ungureanu, Stefan Cazimir, Cristian Tudor Popescu, Lucian Mandruta, Ioan T. Morar, lingvistii Grigore Brancus si Valeria Gutu Romalo, G. Dimisianu, Alex. Stefanescu, moderator fiind criticul literar Nicolae Manolescu.

Pruteanu vrea sa scape de "reaua-credinta a unei prese grobiene"

Senatorul Pruteanu a deschis discutia manifestandu-si indignarea fata de reactiile din presa, considerate de el exagerate si in afara problemei. "Vreau sa scap de reaua-credinta a unei prese grobiene, mercenare. Am fost supus unei tentative de linsaj intelectual", a spus Pruteanu, adaugand ca in intentia initiatorului legea se refera exclusiv la textele "cu caracter de interes public direct sau indirect publicitare". Afirmatia lui Pruteanu vine insa sa contrazica chiar titlul legii, in care se specifica faptul ca este vorba despre "folosirea limbii romane in locuri, relatii si institutii publice", dupa cum a remarcat chiar moderatorul.

Daca Nicolae Manolescu e de parere ca singurul aspect necesar si binevenit al legii este cel referitor la inscriptionarea in romana a produselor comerciale, deja prevazuta de legea privind protectia consumatorilor, Cristian Tudor Popescu e convins ca senatorul PSD "a inventat un stres imaginar", transformand acest act legislativ intr-o chestiune politica. Andrei Plesu considera legea Pruteanu derizorie si supraevaluata: "George Pruteanu a folosit pentru o lege atat de simpla o retorica patriotica, politica si pompoasa, incat nu este de mirare ca a fost luat de atat de multe ori in ras", a spus fostul ministru. Vorbind despre "legea second-hand" promovata de George Pruteanu, fostul senator Stefan Cazimir a declarat ca nu crede ca ea sa aiba sanse de a fi promulgata si inca si mai putin de a fi aplicata.

O imixtiune brutala in economia privata

Exemplele tarilor in care o lege de protectie a limbii este functionala - Franta, Polonia, Ungaria si Canada, prin care senatorul Pruteanu a incercat sa demonstreze ca o astfel de initiativa nu e sortita falimentului, nu au reusit sa-i convinga pe cei prezenti de utilitatea ei. Mai mult, fostul secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe Mihai Razvan Ungureanu a facut o seama de precizari privind aspectele economice si financiare ale legii, de care senatorul Pruteanu nu parea sa fie constient: "Este o imixtiune brutala in economia privata, in conditiile in care peste un sfert din firmele existente in Romania, adica aproximativ 60.000, au in denumire cuvinte in alta limba decat romana. Aceste firme, chiar daca nu vor fi amendate, vor trebui sa plateasca cel putin doua milioane de lei pentru a-si schimba denumirea. Pana la urma acesti bani se vor plati tot din buzunarul celor pe care domnul Pruteanu spune ca-i apara". In plus, in ciuda intentiilor senatorului PSD, nu exista nici o metoda prin care sumele rezultate din amenzi sa treaca intr-un fond special pentru cultura: "Din pacate, acest lucru nu se poate intampla pentru ca o lege organica - cea a bugetului de stat - prevede ca toate taxele obtinute prin amenzi trebuie sa se duca la bugetul statului, care apoi va fi impartit pe ministere, iar o lege ordinara, ca cea propusa de dl Pruteanu, nu are preeminenta asupra legii organice", a precizat Ungureanu.

De altfel, toti cei prezenti si-au exprimat uimirea fata de cum a reusit Legea Pruteanu sa treaca prin votul celor doua camere ale Parlamentului, desi avea avizul negativ al comisiei juridice.

"Am ramas fara obiectul dezbaterii", a spus Nicolae Manolescu in finalul intalnirii, adaugand ca Legea privind folosirea limbii romane, votata de curand de Parlament, nu-si gaseste sensul nici chiar in varianta sa restransa, aplicabila doar in domeniul publicitar. (I.P.)