Editorial

Cam asa ar putea fi definiti, in termeni eleganti, indivizii care se manifesta cu ostentatie, de multa vreme si persistent la fel ca acest G. Andreescu.
Ca totul e o rastalmacire la ei se vede din contradictia profunda a discursului si ideilor lor. G.A. cere, pe un ton ultimativ, BOR sa nu se amestece in politica si, in acelasi timp, ii reproseaza neamestecul (v. cazul Funar). In fata unei institutii milenare se fataie si se bataie, ca un microb infect ce e, tragand argumetatia si notiunile pe calapodul gandirii lui schizoide. Si, ca sa puna capac la toate, fara atentionarile prealabile pretinse de CNA, violeaza vartos logica in vazul tuturor, astfel incat a devenit impudic sa-i mai citesti productia.
Dupa mintea lui, BOR ar trebui sa faca apologia avortului, homosexualitatii si drogurilor.
Vin, apoi, apologetii de-i raspund: o orgie de imoralitati, minciuni sfruntate si fiere data pe afara. Urdori.
Dupa mintea lor, liber cugetatorii sunt exemple de urmat, nu preotii (si, in nici un caz, calugarii); crestinii sunt rai, ateii sunt buni; sau (macar) catolici sunt un exemplu acceptabil, ortodocsi niciodata si tot asa.