Politica

Asa a intrat o data, de Craciun în casa. În pasa proasta, aducînd un val de frig dupa el si un miros greu de ulei amestecat cu benzina. ,,E ma-ta acasa ?" ,,E la bucatarie, bre." Momentele treceau greu de tot cînd tata era suparat. Orele treceau cum trece melcul de pe o frunza pe alta. Nimeni nu mishca. Noi nu ne jucam, televizorul nu se ,,aprindea", cu totii ne uitam la el cum manînca, iar el stiind ca noi asteptam ,,binecuvîntarea" de la el ne spuse într-o doara citindu-ne gîndurile : ,,de ce sa-i dati drumu', ma ?, si-asa n-aveti ce sa vedeti la el (la televizor). E numai prostii. Da-i dracului cu partidu' lor cu tot !", si uitîndu-se catre mine spuse apropiindu-si sprîncenele de-asupra nasului : ,,si pe tine, domnu' Z, am sa dau de pamînt cu tine, fir-ai al dracului sa fii, ca sa te învatz minte sa mai zici de Europa Libera ceva. Vezi geamu' ala ?, prin el ai sa treci, grijania ma-tii azi si mîine !" Soarta îmi era pecetluita. Ne era pecetluita. În seara asta nu vom avea parte de televizor. Cu timpul aveam sa înteleg ce se întîmplase cu el. Era un fel de razvratire a lui. A lui pesonala împotriva ,,lumii întregi", împotriva acestei lumi care-l obliga sa traiasca altceva decît ar fi vrut el. Era ziua de Craciun iar la televizor aveau sa fie transmise emisiuni ,,cu caracter politico ideologic", iar el, omul vechilor traditii, al lumii învechite, el cu racilele burghezo-moshieresti mostenite de la fostele ,,fortze” traia din amintiri. ,,Baaa, cînd venea Craciunu' - mi-aduc aminte de saraca mama, Dumnezeu s-o ierte - ne duceam cu colinda. Maaama ce frig era. Trozneau pietrile, nu alta. Da' ce bucurie era pe noi. Si lumea ?, lumea era cea mai bucuroasa". ,,De ce era, bre, lumea bucuroasa ?" ,,Cum de ce ? Era !, pentru ca se nastea Hristos. Si lumea avea de toate. Aveam cîrnati în untura - saraca mama cum mai umplea borcanele -, aveam cozonaci care tineau pîna dincolo de anu' nou, se mînca si se bea în nestire nopti la rîndu', iar noi copii ne jucam încontinuu. Si mergeam la Biserica cu sania, punea tata doi cai la sanie de alergau caii cu tzurtzuri la buze, nu altceva. Ce stiti voi, ma. V-au sucit mintile astia cu comunizmu lor cu tot, fir-ar mama lor a dracului sa fie. N-o sa mai fie ce-am trait io cît îi Haul si Bîrgaul, asa sa stiti voi !"

Nu stiu de ce, dar pentru noi copiii, povestile parintilor erau ca loviturile de dalta într-o piatra. Aceste lovituri de dalta aveau sa ne formeze în final adevarata constiinta asupra lumii în care venisem. Încetul-cu-încetul aveam sa aflam ca, noi copii, eram ,,miza” întrei ,,ei” si ,,noi”. Aveam sa aflam ca lumea magica pe care ne-o formasem noi copii era o lume imaginara, o lume falsa, o lume fara valoare, o lume prefabricata, impusa, prefacuta care nu avea nimic de-a face cu ceea ce ar fi trebuit sa fie. Aflasem ca ,,normalul" fusese ascuns într-o cutie peste care fusese pravalite lantzuri grele închise cu lacate imense, iar unica cheie se afla în mîna partidului. Dalta parinteasca avea sa ciopleasca roca dura a fiintei noastre, si cu migala, si cu suferinta, noi copiii, vlastarele partidului, aveam sa devenim exact opusul ,,realitatii oficiale". Valorile noastre aveau sa devina Beatels, Cornel Chiriac, Ioana Magura, Virgil Ierunca, Nixon, Jimi Hendrix, pantalonii evazatzi, hippie, Burda, Nekermanul, Philips, Akai, Rexona, Fa, English, Le Monde, Rock and Roll, plete, minijupe, ciocatzi, shlapi, gagicareli, … , Dumnezeu ! Partidul avea sa devina un veshnic izvor de bascalie, de bancuri, de ura. Mai marii zilei ?, motiv de luat în tarbaca. Realitatea avea sa devina motivatie de împotrivire pashnica. Toata lumea avea un unic dushman : comunismul. ceausescu. Si toata aceasta transformare a pornit de la gura sobei, de la televizorul ,,stins” si de la amintirile parintilor nostrii care aveau sa ne daltuiasca, sa ne cizeleze si sa ne transforme în ceea ce aveam sa devenim mai tîrziu : oameni liberi închisi, sau închisi liberi. Comunismul nu a murit în ’89 ci la gura sobelor în zilele de Craciun si de Pasti cînd daltile spintecau bucati mari din stîncile care populau o tzara a nimanui.

,,Mare-i seara de-asta seara
Domnuletz si Domn din cer.
Si nu-i seara de-asta seara
Domnuletz si Domn din cer.
Ci e seara lui Craciun
Lui Craciun celui batrîn
Cînd s-a nascut Fiul Sfînt
Fiul Sfînt pe-acest pamînt !"

puteti sa-mi spuneti cine sunt Cornel Chiriac si Ioana Magura?

La 2005-12-21 14:19:17, PANTAGRUEL a scris:

puteti sa-mi spuneti cine sunt Cornel Chiriac si Ioana Magura?

___________


Cornel Chiriac a fost un lucrator al postului de radio Europa Libera si se ocupa (numai) cu rock 'n roll-ul. In fiecare zi el ,,punea in unda" un nou album. Era un erudit al muzicii rock, avind remarcabile cunoistiinte in domeniu. Pentru generatia mea el reprezenta un IDOL. La fel ca si Florian Pitish care, in Bucuresti la vremea respectiva, era detinatorul unei colectii extraordinare de LP-uri cu muzica INTERZISA la acea vreme. Pe sub mina am obtinut de la el citeva albume pe care le-am cumparat la niste sume fabuloase la acea vreme. Spre exemplu, un album cu Osmond (un grup aproape fara valoare) m-a costat 500 de lei. Asta pentru ca pe album era o singura melodie mai de doamne-ajuta : Don't panick. Ca sa nu mai spun de Uriah Heep cu July Morning. Am dat pe el nu mai putin de o mie de lei. Da, Cornel Chiriac avea un fel extraordinar de a comenta albumele prezentate, avea un fel extraordinar de placut de a vorbi. Statea cu gura foarte aproape de microfon de i se auzeau plescaiturile limbii, ceea ce-l facea si mai cool !

Pe vremea aceea, tinere Pantagruel, era la moda DJ-istii. Adica ? Adica, intre melodii intervenea un mic comentariu al unui DJ, care, de cele mai multe ori avea o voce foarte baritonala, si inainte de asi termina comentariul in timp ce pornea melodia comentariul lui se termina prin lungirea ultimului cuvint pierzindu-se usor-usor din intensitate si facind loc melodiei propriu-zise. Era o gaselnita care ne facea pe noi tinerii sa savuram la maximum noile hit-uri. Asa facea si Cornel. Spre exemplu : ,,... si acuuuuum, sa ascultam aceasta melodie magnifica (acum incepea in surdina melodia respectiva) cu July Morning, un blues care te duce direct in paradiiiiiiiiiiiissssssssssssss". S-ul disparea iar melodia crestea in intensitate pina la volumul normal. Si toate astea printre tzitziiturile si pocniturile bruiajului care se facea de catre armata roshie pe undeva in Cehoslovacia si Turcia.

La scoala, noi copii vorbeam incontinuu de Cornel. Si nu numai atit, dar prietenii de la liceul M. Eminescu facuse rost si de poza lui care circula peste tot. Din pacate s-a incurcat cu drogurile fiind asasinat de un drog dealer, din cite imi aduc aminte, desi multe voci spuneau ca fusese asasinat de securitatea romana.

Iana Magura ? Pai Ioana Magura, de-o frumusete sclipitoare, fusese printre primele prezentatoare ale televiziunii romane. Ea impreuna cu Cleo Stiber, de altfel si ea o blonda frumoasa. A facut vilva la vremea ei pentru ca folosindu-se de o excursie ,,inafara" a ,,ramas" in occident angajindu-se la postul de radio (interzis pe vremea mea) Europa Libera unde s-a casatorit cu directorul sectiei romanesti al acestui post de radio, Noel Bernard. Ani de-a rindul vocea ei calma si cu acente copilaresti ne-a bucurat sufletele. N-am sa uit niciodata cuvintele ei la inceputul enmisiunilor ,,Aici Europa libera, este ora cinci si cinci minute La microfon Ioana Magura Bernard. Transmitem stirile ..."

,,Deh, ale tineretii valuri !"