Externe

il plang destul si destui, si din diverse motive.
Si in Spania ca si in Romania inca se mai vorbeste de retrocedari, la noi de propietatile din 47 la ei din 39, inca nu am intalnit pe vre-o unul care sa fi primit inapoi ce i-a luat Franco si traiesc in Catalunya unde sunt cei mai multi afectati, da cica sunt cativa.
Secretul succesului nu consta nici in guvernele post Franco, nici in banii americani ( nu am vazut nici o firma americana inafara de Pepsi, si ceilalti ce nu lipsesc nicaieri) ci doar in sistemul de administratie ce este complet depolitizat si cu niste puteri inimaginabile la nivel de ajuntamientos ( un fel de primarie de la noi) care coordoneaza si gestioneaza o imensa avere colectiva in fiecare localitate.
Si poate faptului ca au stiut sa promoveze si sa gestioneze in favoarea lor putinul ce l-au primit la facerea lumiii.
Spre dezamagirea unor forumisti pot spune ca au fost todeauna superiori noua in atitudine, ei nici nu se apuca sa faca ceva daca stiu dinainte ca va iesi foarte bine.
De aia si sufera atat pentru fotbal mai ales la nivel de nationala unde cer prea mult, mult prea mult!
Hasta luego pecadores!

mult mai cumsecade decat italienii, care nici ei nu sunt rai. Am cunsocut multi spanioli, am avut colegi si spanioli, portughezi si italieni, dar pe spanioli i-am apreciat in mod depsebit. Poate sunt un pic subiectiva, caci cel mai bun si minunat prieten al meu este un spaniol de aproape 70 de ani, pe care-l iubesc la fel de mult ca pe parintii mei si care este un om absolut colosal. Sper ca esti tratat bine in Spania, eu pana acum nu am auzit ca un roman sa se planga acolo de rautatea bastinasilor(ca in alte parti, pe care nu le nominalizez, ca sa nu-mi sara unii in cap).

Prima data am cunscut copii de varsta mea de atunci, si nu-mi dadeam eu seama daca sunt buni sau rai, dar ne intelegeam de minune. Aveam si un prieten de joaca portughez, Manuel, cu care m-am intalnit si dupa revolutie, si trei surori refugiate din Argentina cu parintii lor, dar nu-mi amintesc decat numele uneia - Alisia. Eu una le pastrez o amintire frumoasa si ma bucur ca dau dovada de omenie fata de romani, mai ales ca si ei au suferit la greu dupa razboi(ca si dragutii de italieni, care au cam uitat asta) si cand au muncit si ei la altii mai bogati. Sa dea bunul Dumnezeu sa ajungem si noi la stadiul actual al Spaniei peste cativa ani !!

Nu sunt chiar asa de primitori si amabili cu strainii ca restul spaniolilor insa acum doi ani cand mi-am adus familia au facut fiesta locala ca sa-i primeasca si localitatea are cam 20000 locuitori.
In acea saptamana, inainte de inceperea scolii venisera cam 30 de copii din toata lumea si au gasit aceasta metoda sa-i integreze, sa-i surpinda si sa-i atraga.
Au o adevarata politica a viitorului, de necrezut, ei nu inghit deloc arabiii dar copiii lor sunt tratati exemplar si i-si pun sperante mari in ei.
Daca vrei sa-ti pierzi toti prieteniii nu ai decat sa zici ca vrei sa te intorci definitiv in Romania, si este o reactie greu de digerat dar au (catalanii, repet) o doza de obiectivism in sentimente.
Bravo lor, stiu sa-si conserve valorile si sa-si asigure viitorul.

Am auzit ca vor si ei autonomie, precum bascii. Asa-i ?! Ciudata dorinta lor de a dori integrarea definitiva a starinilor ! Murcia este langa Alicante, nu-i asa ? Acolo ce regiune este ?