Analize si comentarii

Spider:

1. Chestiunea libertatii si, mai ales, a lipsei de libertate ridicata de mine in cazul lui Noica era, zic eu, simpla. Noica era liber sa nu fie tulburat, sa nu regrete cei 21 de ani in care i s-a rapit libertatea. Mi s-a parut, insa, ca greseste, in plina teroare ceausista, in care cei care incercau sa se opuna unei ticalosii ori alteia, riscau, din nou, sa fie privati de libertate, sa-si piarda tara, sa propavaduiasca deliciile lipsei de libertate. Atat.

Cu toata dragostea pe care o pastrez partii perene a operei lui Noica, si cu toata intelegerea pentru un mare om a carui viata a fost atat de crunt pusa la incercare, cred ce am crezut si in 1982.

2. In acest fals razboi opera vs. om, pozitia mea este, iarasi, foarte simpla (simplista?): Opera nu salveaza omul. Opera salveaza opera.

Ca oameni, suntem exact ce sunt optiunile noastre, ce alegem sa fim si cum sa fim. Opera are alte griji.

Nu am nici o problema sa recunosc o mare opera, chiar si atunci cand omul ce a produs-o a fost, ca om, o mizerie de om. Cum, tot asa, nu ma impiedica nimic sa nu observ ca un om desavarsit nu a reusit sa produca o opera pe masura omului desavarsit ce a fost.

Dar jocul de-a apara omul prin opera ori lipsa de opera prin om nu mi se pare o idee prea fericita.

Atat pentru azi.

Cele bune,

DT