Eveniment

Puteti sa zice ce-ati zice. Eu stiu de pe pielea mea, ca ceangaii (si dealtfel vad ca si alte minoritati) au avut de suferit si vor avea. Faptul ca acesti oameni vrednici de acest pamint tac si-nghit, este datorat faptului ca omul este VENITIC. Oriunde in lume se antimpla acelasi lucru. Acesta este concluzia la care am ajuns cu ceangaii din sud (regiunea Bacau, Vrancea). Ceangaii din nord (nici nu stiu cum ar trebui chemati mai degraba: cumani, avari sau urmasi lui Attila, eventual schiiti...nu stiu), cu ei e altceva. Ei se simt stabili, cu o siguranta bastinasa sa-i zic, cu o istorie mai veche si cu un grad de asimilare foarte accentuata. Eu cand am fost la Pildesti (acuma vre-o trei ani), la un coleg de mmunca, am reusit sa vorbesc ungureste cu parintii lui. Un limbaj cu o forta extraordinara. Parca il auzem pe Cristos in limba lui de bastina. Te vrajea pur si simplu, mai ales ca domna in virsta a dat de unul care ii da valoare (cel putin de interes) acestei limbi. Aceasta limba moare si o ingoapa de vie chiar copii acestei regiuni. Pentru ce? Pentru cativa banuti de aur. Lipsa acestori valori lingvistice nu le mai simte mai nimeni. Am dat de vre-o cativa preoti din Barticesti si Sabaoani cu care am putut discuta omeneste pe aceasta tema. In primul rand frica pe care o aveau ma tulburat mult. O teama enorma pe care nu au putut sa o ascunda. In primul rand m-au rugat sa nu spun nimanui de ce se discuta aici. In mod conspirativ, ne-am mai intalnit sa discutam de acest lucru, dar de la un timp, drept sa spun le-am cerut sa nu mai continuam, pentru ca mi-e frica si mie. Observam cum zi de zi se intamplau lucruri ciudate. De pe o zi pe alta, rudele lor preoti au fost transferati cat mai departe. Aztazi unul din acesti ''curajosi'' este intr-o tara din vest, celalalt este in sud. Am simtit ca sunt urmariti, dar ne-am dat seama prea tarziu.
Am citit destule carti editate in romaneste. Unii cercetatori cauta doar latura romanesca, altii doar latura ungureasca. E nedrept. In schimb am auzit ca sunt cercetatori neutri fata de tema, sau provin tot dintr-o alta minoritate si ei privesc lucrurile asa cum sunt. Au tinut cateva conferinte pe la Cluj si pe la Bucuresti, Budapesta. I-au lasat cu gura cascata si pe unguri si pe romani. O carte interesanta mai este: De la Arini la Sabaoani. Aici gasiti argumente pentru origine maghiara a ceangailor scrise de cercetatori si scriitori cu origini romanesti. Se pot citii si pe www.ceangai.ro.
Nu mai scrieti vrute si nevrute de prin copacii de la Cleja, Pustiana, Sabaoani si mai stiu eu ce domnilor sau doamnelor Coga, Raquel sau mai stiu eu cine. Adevarul il puteti aflla numai daca luati cu amnite si la cecrcetatorii esti si cei vestici, dar mai ales cei de la centru (cei neutri). Dimnezeu a avut grija ca aceste pacate ale Episcopiei de Iasi sa iasa la iveala, pina nu-i tarziu. Poate ca a venit timpul dreptatii pentru ceangai. Amin.

La 2006-02-04 04:08:50, cosor ion a scris:

> La 2006-02-04 00:21:34, iancu ion a scris:
>
> > Puteti sa zice ce-ati zice. Eu stiu de pe pielea mea, ca ceangaii (si
> > dealtfel vad ca si alte minoritati) au avut de suferit si vor avea.
.......................................
> > ma Ioane,inprimul rind ar trebui sa stim ce curcitura sunt ceangai,cind au migrat pe aceste paminturi,care este limba lor materna si daca au sau nu drepturile cetateanului roman cit si dreptul de a-si promova cultura si obiceiurile,bine inteles nu cele ale lui Atila si apoi ce inseamna pentru ceangai cuvintul venetic

INTR-ADSEVAR "CEANGAILOR LE-A VENIT TOTUSI TIMPUL SA" LI SE SATISFACA DOLEANTELE

Sustin sus si tare cele afirmate de Cosor Ion. Eu m-am nascut si crescut in Pustiana, sat, care cel putin in timpul copilariei mele era maghiar in proportie de 99,9999%. Da, asa este. Din cei aproximativ 2.000 de locuitori cat ar fi avut la vremea aceea, doar doua familii erau de nationalitate romana si care, din punct de vedere religios apartineau parohiei ortodoxe Cimpeni. Restul locuitorilor satului Pustiana erau si sunt maghiari de religie romano-catolica. Limba pe care o vorbesc este maghiara, sau daca vreti, este un dialect a limbii maghiare.
Stramosii locuitorilor satului Pustiana au migrat in aceasta parte a Moldovei din regiunea Ciucului si Trei Scaune in jurul anului 1764, cand a avut loc macelul de la Siculeni, jud. Harghita. Tot in aceasta perioada sau format si satele Frumoasa, Tarita, Lespezi, Luizi Calugara, Ungureni (Arini de astazi), Vladnic si altele. Aceasta populatie de ce a migrat in aceasta directie? Raspunsul este pe cat se poate de simplu: pentru ca dincolo de Carpati mai erau grupuri de bastinasi, care la randul lor erau tot de origine maghiara, dar intr-adevar vorbeau un alt dialect (mai vechi), decat cei veniti mai nou din Secuime. Si aicea ca in cazul de mai sus, raspunsul este simplu; pentru ca perioada in care s-au desprins de natiunea mama era alta, mai veche. Fiecare grup maghiari stabiliti in regiunea Moldovei de astazi, in vorbirea curenta foloseste graiul perioadei in care sa desprins de natiunea mama.
E bine de stiut ca aceasta populatie maghiara din Moldova niciodata nu sa autointitulat "csango-ceangau". Aceasta denumire le-a fost acordata de catre diferitii cercetatori folclorici s-au istorici.
Faptul ca vorbesc doar dialecte ale limbii maghiare, si nu limba literara maghiara, se datoreaza intocmai faptului ca de-a lungul istoriei sale, practic nu a avut parte de invatamant in limba sa materna, limba maghiara. Iar limba literara maghiara, ca dealtfel si alte limbi vorbite de pe glob, in decursul istoriei sale sa dezvoltat, au aparut si alte cuvinte noi smdp, aceasta polatie a Moldovei neavand scoli in limba matera (maghiara), a ramas cu cea ce a avut in perioada in care sa desprins de natiunea mama. Faptul ca vorbesc un dialect a limbi maghiare, nu inseamna ca nu sunt maghiari. Ca dealtfel nici despre cei din zona Olteniei, a Tarii Oasului s-au despre cei de pe valei Timocului, nu putem spune ca sunt doar olteni, oseni s-au doar aromani. Fiecare din aceste rigiuni sunt romani, indiferent de dialectul pe care o vorbesc.
In ceace priveste biserica, problema se pune putin mai altfel. In perioada copilariei mele slujbele bisericesti se tineau in limba latina, ca dealtfel peste tot in lume in bisericile de rit romano-catolic. In schimb, marea majoritate a cintarilor erau in limba maghiara. Au fost si periade in care si predicile se tineau tot in limba maghiara. Marea majoritate a preotilor, fiind proveniti din randul acestei populatii si in concluzie cunoscand limba (maghiara) pe care o vorbeau credinciosii, la spovedanie ori in anumite alte ocazii, ca de ex. la sfintirea caselor, in mod uzual folosea limba maghiara.
Intre timp, regimul dictatorial comunist (din jurul anului 1960) incepand o politica de asimilare si nimicire a minoritatilor din Romania, prin persoanele infiripate si in randul clericilor care slujeau in bisericile „ceangailor” din Moldova a inceput sa impuna din ce in ce mai mult folosirea cu precadere a limbii romane si interzicerea folosiri limbii maghiare.
Cam tot in acesta perioada, Sinodul Vatican II (1962-1965) a hotarat ca peste tot in lume slujbele bisericesti sa se tina in limba materna a credinciosilor. In cazul de fata ar fi trebuit sa se tinai n limba maghiara, dar nu sa intamplat asa datorita celor afirmate in alineatul precedent. Si iata ca aceasta situatie se mentine si pana in zilele noastre, fapt pentru care mi-am permis sa modific putin titlul acestui comentaru.
In concluzie, si spun asta in special pentru „cosor ion din SUA”, care daca int-adevar traieste in SUA ar fi trebuit sa invete ce este democratia si respectul fata de aproapele. Ca atare, „ceangai” nu sunt o „corcitura” precum afirma, iar in ceace priveste problema „daca au sau nu drepturile cetateanului roman cit si dreptul de a-si promova cultura si obiceiurile” nu pot sa fac altceva decat sa i-l linistesc prin a-l asigura ca si „ceangai” au aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti cetateni ai Romaniei, precum si aceleasi drepturi „de a-si promova cultura si obiceiurile”.