1.Cuvantul unui recidivist ca Tariceanu, prins din nou cu ocaua, dar mai mare acuma, nu face nici doi bani. El a cazut din nou de mincinos si de regizor nepriceput. A ramas descoperit si crede ca o drege. Asa a facut si dupa ce l-a suspendo-expulzat pe Boureanu.
Sunt convins ca d-na Macovei, daca ar fi fost in situatia sa se fi programat, si pentru ea, intalnirea cu Patriciu in biroul premierului ar fi gasit de cuviinta sa spuna presei inca de atunci. (L-am primit si i-am spus ca nu ma bag in dosare. Scurt si ca de obicei)
Asa, chemata ca din intamplare de Tariceanu, a apreciat ca se expune unui alt risc de interpretare tendentioasa, daca va face cunoscuta intamplarea. A sperat ca se va aprecia corect ca nu a fost decat o chestiune tangentiala.
Sa nu uitam ca ea s-a exprimat public si cu mare curaj IMPOTRIVA telefonului premierului prietenos.
Tariceanu si Patriciu si-au dat importanta de mari personalitati, sperand sa obtina ceva atunci, si au esuat lamentabil in tentativa lor adolescentina. Acuma Tariceanu, in loc s-o lase balta, isi intretine propria rana a orgoliului, cu sare si piper.
2. In privinta lui Traian Basescu nu exclude nici posibilitatea sa minta, crezand ca Patriciu nu va spune, dar ceva nu se potriveste. Ce rost mai avea corespondenta (inteleg, ulterioara), daca s-au vazut ? Sigur prin corespondenta i s-a raspuns, in termen, ca pravalia din Cotroceni are alt profil si Patriciu, ofticat, nu prea pare credibil. Deja regreta ca telefoanele lui s-au ascultat cu aprobarea lui Iliescun si nu a lui Basescu.
|