Editorial

A.D.Xenopol: "Intoarcerea romanilor de la crestinismul roman la cel bulgar a fost datorata unei apasari exterioare... Dinaintea puterii, insa si a autoritatii, trebuia sa se plece... inainte de crestinismul bulgar era la romani crestinismul roman, care tocmai fusese scos prin violenta de catre un imparat bulgar" (Istoria romanilor din Dacia Traiana, Edit. Stiintifica si Enciclopetidca, Buc. 1985, vol. I, pp 343 si urm.)

Stefan Metes: "In biserica romaneasca, supusa Pontifului din Roma, a dominat pana catre sfarsitul veacului al IX-lea limba latina. Preotii nostri din acea vreme indepartata se sfinteau de episcopi latini din dreapta Dunarii. Aceasta este o traditie de multe veacuri. Introducerea ritului slav incepe a prinde radacini in Biserica romaneasca in veacul al X-lea, cucerind-o cu totul in cel urmator" (Istoria Bisericii si a vietii religioase a romanilor din Transilvania si Ungaria, vol. I, Sibiu - 1935, pp.28-29).


Iata, acum, si parerea unor remarcabili oameni de cultura romani, ortodocsi, despre "foloasele" Ortodoxiei aduse neamului romanesc prin "Biserica stramoseasca":

Sextil Puscariu: "Ortodoxismul nostru a fost eminamente cel mai grav in urmari pentru dezvoltarea noastra culturala, caci ne-a legat pentru veacuri intregi cu cultura Orientului, facand un zid despartitor fata de catolicismul vecinilor nostri din vest si nord, care ne-ar fi putut transmite cultura Apuseana" (Istoria literaturii romane, Edit. ASTRA, Sibiu - 1921, p.13).

D. Draghicescu: "Slavismul bulgar sau moscovit fu gata in doua randuri sa ne inghita multumita Bisericii Ortodoxe ce avem in comun cu ei" (Din psihologia poporului roman, Bucuresti, Editura Alcalay, 1907, p.357 si urm.).

Tudor Arghezi: "Romanii n-au dat nici un sfant Bisericii Ortodoxe... Ei n-au dat acestei Biserici nimic, Biserica nedandu-le lor nimic niciodata, pentru simplul motiv ca Biserica Ortodoxa nu e romaneasca si romanii nu sunt ortodocsi... clerul romanesc s-a nascut din poporul romanesc, care, nefiind ortodox decat cu forma, a produs un cler ortodox numai cu forma, un cler de functionari, lipsiti de indrazneala mistica si valoare sociala" (Epistola lui Sabin Dragoi in "Bilete de papagal" nr.246 din 21 noiembrie 1928).

Dr. Petru Rezus: "Bizantinismul ne-a rupt, astfel, de legaturile noastre vii si organice, de latinitatea popoarelor occidentale. In schimb, sa ne intrebam in mod firesc ce foloase ne-a adus Ortodoxia? Am cazut, desi popor de origine latina, sub influenta cultica si caracteristica a limbii slave, desi vorbeam alta limba si ne formasem ca popor latin. Aceasta realitate istorica a fost marcata de toti istoricii nostri, care au considerat desprinderea noastra de latinitate o catastrofa istorica... Ca lacustele, calugarii greci iau in stapanire manastirile, inchinandu-le locurilor sfinte (mai ales Sfantului Munte Athos), cum si dregatoriile inalte, murdarind pana si scaunele de domnie si cele mitropolitane. Este a doua tragedie pe care ne-a adus-o bizantinismul in Tarile Romane" (Bizantinismul ortodox si latinitatea, in "Romania libera" nr.501 din 5 octombrie 1992).

A.D. Xenopol: "Inraurirea Bisericii bulgaresti asupra mintii si dezvoltarii poporului roman a fost din cele mai daunatoare... La noi slavismul tampit si orb si lipsit de orice idee, apasa ca un munte asupra poporului roman, fara sa aduca nici un folos, ingrosand tot mereu intunericul, care-i cuprinse mintilor, in loc de a-l imprastia. Limba slavona inabusi gandirea romaneasca... la romani, predominarea slavonismului distruse numai, fara a crea nimic" (Op.cit. p.348).

Eugen Lovinescu: "Cel mai activ ferment al orientalizarii a fost insa ortodoxismul... el ne-a aruncat in primejdia contopirii in masa a slavilor de sud si apoi de est... Legandu-ne sufleteste de o religie obscurantista, intepenita in tipicuri si formalism, ortodoxismul ne-a impus o limba liturgica si un alfabet strain... fara a ne ajuta la crearea unei culturi si arte nationale" (Istoria civilizatiei romane moderne, Edit. St. Buc. 1972, p.68).

Adrian Marino: "Fac parte din acea categorie de intelectuali care cred cu tarie ca influenta slava, pravoslavnica, asupra poporului roman, culturii, civilizatiei si istoriei sale, a constituit o calamitate, o catastrofa istorica. Ne-a rupt, ne-a izolat de latinitate si cultura sa. A urmat prima si, probabil, cea mai grava forma fara fond din istoria culturii romane, limba slavona canonica bisericeasca si alfabetul cirilic impuse unei etnii si limbi romanice" (Ancheta "Vatra", nr.4/aprilie 1996, p.57).

Petre Tutea:

"- Eu sunt baiat de preot ortodox, dar sunt catolicizant.
- De ce?
- De ce? Pentru ca venim de la Roma, nu de la Moscova. Nu sunt ortodox deloc.
- Va este rusine de Ortodoxie?
- Cum sa nu-mi fie, daca nu e romaneasca? Asta e greco-slava. Ce-avem noi cu grecoteii si cu bulgarii?... Dar eu sunt cu Papa, cum spun cronicarii, ne tragem de la Ram. Restul sunt "basne". Asa spune cronicarul "basne". Pai, imi convine sa fac parte din marea familie latina, decat sa fiu var primar cu bulgarii" (Interviu publicat in "Adevarul literar si artistic", III, nr.145 din 6 dec.1992).

.. milelor , pomenilor si banii din gura mortilor, (cei fara dinti de aur) va fi publicat vacant in "Monitoru' rudelor si nepotilor".... Asta e , trtebuie sa facem AG neaparat...

Poate va pricepe si Teoctist (Iliescu stie demult aceste lucruri).La 2004-12-25 10:50:39, fading_denver a scris:

> A.D.Xenopol: "Intoarcerea romanilor de la crestinismul roman la
> cel bulgar a fost datorata unei apasari exterioare... Dinaintea
> puterii, insa si a autoritatii, trebuia sa se plece... inainte de
> crestinismul bulgar era la romani crestinismul roman, care tocmai
> fusese scos prin violenta de catre un imparat bulgar" (Istoria
> romanilor din Dacia Traiana, Edit. Stiintifica si Enciclopetidca,
> Buc. 1985, vol. I, pp 343 si urm.)
> 
> Stefan Metes: "In biserica romaneasca, supusa Pontifului din
> Roma, a dominat pana catre sfarsitul veacului al IX-lea limba latina.
> Preotii nostri din acea vreme indepartata se sfinteau de episcopi
> latini din dreapta Dunarii. Aceasta este o traditie de multe veacuri.
> Introducerea ritului slav incepe a prinde radacini in Biserica
> romaneasca in veacul al X-lea, cucerind-o cu totul in cel
> urmator" (Istoria Bisericii si a vietii religioase a romanilor
> din Transilvania si Ungaria, vol. I, Sibiu - 1935, pp.28-29).
> 
> 
> Iata, acum, si parerea unor remarcabili oameni de cultura romani,
> ortodocsi, despre "foloasele" Ortodoxiei aduse neamului
> romanesc prin "Biserica stramoseasca":
> 
> Sextil Puscariu: "Ortodoxismul nostru a fost eminamente cel mai
> grav in urmari pentru dezvoltarea noastra culturala, caci ne-a legat
> pentru veacuri intregi cu cultura Orientului, facand un zid
> despartitor fata de catolicismul vecinilor nostri din vest si nord,
> care ne-ar fi putut transmite cultura Apuseana" (Istoria
> literaturii romane, Edit. ASTRA, Sibiu - 1921, p.13).
> 
> D. Draghicescu: "Slavismul bulgar sau moscovit fu gata in doua
> randuri sa ne inghita multumita Bisericii Ortodoxe ce avem in comun
> cu ei" (Din psihologia poporului roman, Bucuresti, Editura
> Alcalay, 1907, p.357 si urm.).
> 
> Tudor Arghezi: "Romanii n-au dat nici un sfant Bisericii
> Ortodoxe... Ei n-au dat acestei Biserici nimic, Biserica nedandu-le
> lor nimic niciodata, pentru simplul motiv ca Biserica Ortodoxa nu e
> romaneasca si romanii nu sunt ortodocsi... clerul romanesc s-a nascut
> din poporul romanesc, care, nefiind ortodox decat cu forma, a produs
> un cler ortodox numai cu forma, un cler de functionari, lipsiti de
> indrazneala mistica si valoare sociala" (Epistola lui Sabin
> Dragoi in "Bilete de papagal" nr.246 din 21 noiembrie
> 1928).
> 
> Dr. Petru Rezus: "Bizantinismul ne-a rupt, astfel, de legaturile
> noastre vii si organice, de latinitatea popoarelor occidentale. In
> schimb, sa ne intrebam in mod firesc ce foloase ne-a adus Ortodoxia?
> Am cazut, desi popor de origine latina, sub influenta cultica si
> caracteristica a limbii slave, desi vorbeam alta limba si ne formasem
> ca popor latin. Aceasta realitate istorica a fost marcata de toti
> istoricii nostri, care au considerat desprinderea noastra de
> latinitate o catastrofa istorica... Ca lacustele, calugarii greci iau
> in stapanire manastirile, inchinandu-le locurilor sfinte (mai ales
> Sfantului Munte Athos), cum si dregatoriile inalte, murdarind pana si
> scaunele de domnie si cele mitropolitane. Este a doua tragedie pe care
> ne-a adus-o bizantinismul in Tarile Romane" (Bizantinismul
> ortodox si latinitatea, in "Romania libera" nr.501 din 5
> octombrie 1992).
> 
> A.D. Xenopol: "Inraurirea Bisericii bulgaresti asupra mintii si
> dezvoltarii poporului roman a fost din cele mai daunatoare... La noi
> slavismul tampit si orb si lipsit de orice idee, apasa ca un munte
> asupra poporului roman, fara sa aduca nici un folos, ingrosand tot
> mereu intunericul, care-i cuprinse mintilor, in loc de a-l imprastia.
> Limba slavona inabusi gandirea romaneasca... la romani, predominarea
> slavonismului distruse numai, fara a crea nimic" (Op.cit.
> p.348).
> 
> Eugen Lovinescu: "Cel mai activ ferment al orientalizarii a fost
> insa ortodoxismul... el ne-a aruncat in primejdia contopirii in masa
> a slavilor de sud si apoi de est... Legandu-ne sufleteste de o
> religie obscurantista, intepenita in tipicuri si formalism,
> ortodoxismul ne-a impus o limba liturgica si un alfabet strain...
> fara a ne ajuta la crearea unei culturi si arte nationale"
> (Istoria civilizatiei romane moderne, Edit. St. Buc. 1972, p.68).
> 
> Adrian Marino: "Fac parte din acea categorie de intelectuali care
> cred cu tarie ca influenta slava, pravoslavnica, asupra poporului
> roman, culturii, civilizatiei si istoriei sale, a constituit o
> calamitate, o catastrofa istorica. Ne-a rupt, ne-a izolat de
> latinitate si cultura sa. A urmat prima si, probabil, cea mai grava
> forma fara fond din istoria culturii romane, limba slavona canonica
> bisericeasca si alfabetul cirilic impuse unei etnii si limbi
> romanice" (Ancheta "Vatra", nr.4/aprilie 1996, p.57).
> 
> Petre Tutea:
> 
> "- Eu sunt baiat de preot ortodox, dar sunt catolicizant.
> - De ce?
> - De ce? Pentru ca venim de la Roma, nu de la Moscova. Nu sunt ortodox
> deloc.
> - Va este rusine de Ortodoxie?
> - Cum sa nu-mi fie, daca nu e romaneasca? Asta e greco-slava. Ce-avem
> noi cu grecoteii si cu bulgarii?... Dar eu sunt cu Papa, cum spun
> cronicarii, ne tragem de la Ram. Restul sunt "basne". Asa
> spune cronicarul "basne". Pai, imi convine sa fac parte din
> marea familie latina, decat sa fiu var primar cu bulgarii"
> (Interviu publicat in "Adevarul literar si artistic", III,
> nr.145 din 6 dec.1992).
> 
> 

La 2004-12-25 10:50:39, fading_denver a scris:

> A.D.Xenopol: "Intoarcerea romanilor de la crestinismul roman la
> cel bulgar a fost datorata unei apasari exterioare... Dinaintea
> puterii, insa si a autoritatii, trebuia sa se plece... inainte de
> crestinismul bulgar era la romani crestinismul roman, care tocmai
> fusese scos prin violenta de catre un imparat bulgar" (Istoria
> romanilor din Dacia Traiana, Edit. Stiintifica si Enciclopetidca,
> Buc. 1985, vol. I, pp 343 si urm.)
>
> Stefan Metes: "In biserica romaneasca, supusa Pontifului din
> Roma, a dominat pana catre sfarsitul veacului al IX-lea limba latina.
> Preotii nostri din acea vreme indepartata se sfinteau de episcopi
> latini din dreapta Dunarii. Aceasta este o traditie de multe veacuri.
> Introducerea ritului slav incepe a prinde radacini in Biserica
> romaneasca in veacul al X-lea, cucerind-o cu totul in cel
> urmator" (Istoria Bisericii si a vietii religioase a romanilor
> din Transilvania si Ungaria, vol. I, Sibiu - 1935, pp.28-29).
>
>
> Iata, acum, si parerea unor remarcabili oameni de cultura romani,
> ortodocsi, despre "foloasele" Ortodoxiei aduse neamului
> romanesc prin "Biserica stramoseasca":
>
> Sextil Puscariu: "Ortodoxismul nostru a fost eminamente cel mai
> grav in urmari pentru dezvoltarea noastra culturala, caci ne-a legat
> pentru veacuri intregi cu cultura Orientului, facand un zid
> despartitor fata de catolicismul vecinilor nostri din vest si nord,
> care ne-ar fi putut transmite cultura Apuseana" (Istoria
> literaturii romane, Edit. ASTRA, Sibiu - 1921, p.13).
>
> D. Draghicescu: "Slavismul bulgar sau moscovit fu gata in doua
> randuri sa ne inghita multumita Bisericii Ortodoxe ce avem in comun
> cu ei" (Din psihologia poporului roman, Bucuresti, Editura
> Alcalay, 1907, p.357 si urm.).
>
> Tudor Arghezi: "Romanii n-au dat nici un sfant Bisericii
> Ortodoxe... Ei n-au dat acestei Biserici nimic, Biserica nedandu-le
> lor nimic niciodata, pentru simplul motiv ca Biserica Ortodoxa nu e
> romaneasca si romanii nu sunt ortodocsi... clerul romanesc s-a nascut
> din poporul romanesc, care, nefiind ortodox decat cu forma, a produs
> un cler ortodox numai cu forma, un cler de functionari, lipsiti de
> indrazneala mistica si valoare sociala" (Epistola lui Sabin
> Dragoi in "Bilete de papagal" nr.246 din 21 noiembrie
> 1928).
>
> Dr. Petru Rezus: "Bizantinismul ne-a rupt, astfel, de legaturile
> noastre vii si organice, de latinitatea popoarelor occidentale. In
> schimb, sa ne intrebam in mod firesc ce foloase ne-a adus Ortodoxia?
> Am cazut, desi popor de origine latina, sub influenta cultica si
> caracteristica a limbii slave, desi vorbeam alta limba si ne formasem
> ca popor latin. Aceasta realitate istorica a fost marcata de toti
> istoricii nostri, care au considerat desprinderea noastra de
> latinitate o catastrofa istorica... Ca lacustele, calugarii greci iau
> in stapanire manastirile, inchinandu-le locurilor sfinte (mai ales
> Sfantului Munte Athos), cum si dregatoriile inalte, murdarind pana si
> scaunele de domnie si cele mitropolitane. Este a doua tragedie pe care
> ne-a adus-o bizantinismul in Tarile Romane" (Bizantinismul
> ortodox si latinitatea, in "Romania libera" nr.501 din 5
> octombrie 1992).
>
> A.D. Xenopol: "Inraurirea Bisericii bulgaresti asupra mintii si
> dezvoltarii poporului roman a fost din cele mai daunatoare... La noi
> slavismul tampit si orb si lipsit de orice idee, apasa ca un munte
> asupra poporului roman, fara sa aduca nici un folos, ingrosand tot
> mereu intunericul, care-i cuprinse mintilor, in loc de a-l imprastia.
> Limba slavona inabusi gandirea romaneasca... la romani, predominarea
> slavonismului distruse numai, fara a crea nimic" (Op.cit.
> p.348).
>
> Eugen Lovinescu: "Cel mai activ ferment al orientalizarii a fost
> insa ortodoxismul... el ne-a aruncat in primejdia contopirii in masa
> a slavilor de sud si apoi de est... Legandu-ne sufleteste de o
> religie obscurantista, intepenita in tipicuri si formalism,
> ortodoxismul ne-a impus o limba liturgica si un alfabet strain...
> fara a ne ajuta la crearea unei culturi si arte nationale"
> (Istoria civilizatiei romane moderne, Edit. St. Buc. 1972, p.68).
>
> Adrian Marino: "Fac parte din acea categorie de intelectuali care
> cred cu tarie ca influenta slava, pravoslavnica, asupra poporului
> roman, culturii, civilizatiei si istoriei sale, a constituit o
> calamitate, o catastrofa istorica. Ne-a rupt, ne-a izolat de
> latinitate si cultura sa. A urmat prima si, probabil, cea mai grava
> forma fara fond din istoria culturii romane, limba slavona canonica
> bisericeasca si alfabetul cirilic impuse unei etnii si limbi
> romanice" (Ancheta "Vatra", nr.4/aprilie 1996, p.57).
>
> Petre Tutea:
>
> "- Eu sunt baiat de preot ortodox, dar sunt catolicizant.
> - De ce?
> - De ce? Pentru ca venim de la Roma, nu de la Moscova. Nu sunt ortodox
> deloc.
> - Va este rusine de Ortodoxie?
> - Cum sa nu-mi fie, daca nu e romaneasca? Asta e greco-slava. Ce-avem
> noi cu grecoteii si cu bulgarii?... Dar eu sunt cu Papa, cum spun
> cronicarii, ne tragem de la Ram. Restul sunt "basne". Asa
> spune cronicarul "basne". Pai, imi convine sa fac parte din
> marea familie latina, decat sa fiu var primar cu bulgarii"
> (Interviu publicat in "Adevarul literar si artistic", III,
> nr.145 din 6 dec.1992).
>
>



Atitudinile antiortodoxe in mediul intelectual romanesc nu sunt noi. Pe cat sunt de vechi, pe atat sunt de sterile. Fiind insa rupte dintr-un context istoric, intre timp, bine definit, valoarea acestor pozitionari moral-etice este relativa si, oricum, subiectiva.

Aceleasi atitudini, de data aceasta indrepate impotriva valorilor catolice - spre care tanjesc si pe care le glorifica personalitatile mai sus citate -, le poti regasi si in mediul intelectualitatii occidentale de confesiune protestanta. Ba mai mult, cred ca critica catolicismului este aici, in Occident, mult mai virulenta decat in opozitia fata de ortodoxism din mediul popoarelor crestin-ortodoxe. Existenta si aderenta la mase a unui Luther sau Calvin reprezinta tocmai expresia protestului fata dogmele si practicile bisericii latine.


Nu ortodoxismul "oriental", nu "inflenta slava, pravoslavnica" ne-a separat de cultura occidentala si de spiritul bisericii latine, ci tocmai popoarele care s-au asezat incepand cu secolul al VII-lea d. Chr. si, cu timpul dar inaintea noastra, au adoptat crestinismul in varianta sa constantinopolitana (bizantina).


Ortodoxismul a reprentat pentru noi, romanii, alternativa de existenta ca popor, a fost, de fapt, unica posibilitate de a supravietui ca neam de limba romanica. Atunci cand, imediat dupa mijlocul veacului al XII-lea, catolicii unguri si, ceva mai tarziu, cei germani au traversat Carpatii Orientali si pe cei Meridionali si s-au stabilit vremelnic in Moldova si in Muntenia, acestia erau nu numai purtatorii confesiunii catolice, ci si reprezentantii unor centre etnice de putere. Virulenta confruntarilor confesionale din teritoriul pericarpatic, tradate de cele cateva documente scrise contemporane pastrate (vezi, de pilda, document emis la Perugia de papa Grigore al IX-lea la 14 noimebrie 1234) demonstreza aceasta realitate. Iar cei care s-au opus catolicismului nu au fost nici slavii, nici pravoslavnicii, nici grecii, ci... valahii! Si au stiut ei de ce o fac!

La fel de sterila ar suna azi si intrebarea: ar fi devenit romanii ortodocsi , daca slavii si ungurii nu s-ar fi stabilit la extremitatile vestice ale ariei de formare a limbii si a poporului roman? Iar, daca protoromanii si romanii ar fideli credinciosi ai Romei si ar fi ramas in sfera influentei bisericii latine, avem noi azi certitudinea ca, traind aceeasi istorie, am fi existat ca neam?

Deci: "foloasele" ortodoxiei aduse neamului romanesc este chiar existenta neamului romanesc!

Dupa ce la sfirsitul sec. al XVII-lea o parte a romanilor ardeleni s-au unit cu Roma, foloasele nu au intirziat sa apara.Acestia si-au pastrat multe dintre riturile ortodoxe si nu au adoptat celibatul preotilor (catolici).Ei si-au trimis tinerii la studii in Occident si i-au sprijinit sa produca CULTURA romaneasca.In principatele dunarene, institutia retrograda a bisericii ortodoxe (preotii boscorodeau in biserici pentru ca nu stiau slavona) a intirziat aceste procese culturale pentru inca un secol si jumatate.Identitatea romaneasca NU a fost salvata asa cum sustii dumneata ci ALTERATA.De aceea in multe tari occidentale romanii sint considerati SLAVI!La 2004-12-25 16:02:42, synd a scris:

> La 2004-12-25 10:50:39, fading_denver a scris:
> 
> > A.D.Xenopol: "Intoarcerea romanilor de la crestinismul roman la
> > cel bulgar a fost datorata unei apasari exterioare... Dinaintea
> > puterii, insa si a autoritatii, trebuia sa se plece... inainte de
> > crestinismul bulgar era la romani crestinismul roman, care tocmai
> > fusese scos prin violenta de catre un imparat bulgar" (Istoria
> > romanilor din Dacia Traiana, Edit. Stiintifica si Enciclopetidca,
> > Buc. 1985, vol. I, pp 343 si urm.)
> >
> 
> >
> >
> > Iata, acum, si parerea unor remarcabili oameni de cultura romani,
> > ortodocsi, despre "foloasele" Ortodoxiei aduse neamului
> > romanesc prin "Biserica stramoseasca":
> >
> > Sextil Puscariu: "Ortodoxismul nostru a fost eminamente cel mai
> > grav in urmari pentru dezvoltarea noastra culturala, caci ne-a legat
> > pentru veacuri intregi cu cultura Orientului, facand un zid
> > despartitor fata de catolicismul vecinilor nostri din vest si nord,
> > care ne-ar fi putut transmite cultura Apuseana" (Istoria
> > literaturii romane, Edit. ASTRA, Sibiu - 1921, p.13).
> >
> > D. Draghicescu: "Slavismul bulgar sau moscovit fu gata in doua
> > randuri sa ne inghita multumita Bisericii Ortodoxe ce avem in comun
> > cu ei" (Din psihologia poporului roman, Bucuresti, Editura
> > Alcalay, 1907, p.357 si urm.).
> >
> > Tudor Arghezi: "Romanii n-au dat nici un sfant Bisericii
> >
> > 1928).
> >
> > Dr. Petru Rezus: "Bizantinismul ne-a rupt, astfel, de legaturile
> > noastre vii si organice, de latinitatea popoarelor occidentale. In
> > schimb, sa ne intrebam in mod firesc ce foloase ne-a adus Ortodoxia?
> > Am cazut, desi popor de origine latina, sub influenta cultica si
> > caracteristica a limbii slave, desi vorbeam alta limba si ne formasem
> > ca popor latin. Aceasta realitate istorica a fost marcata de toti
> > istoricii nostri, care au considerat desprinderea noastra de
> > latinitate o catastrofa istorica... Ca lacustele, calugarii greci iau
> > in stapanire manastirile, inchinandu-le locurilor sfinte (mai ales
> > Sfantului Munte Athos), cum si dregatoriile inalte, murdarind pana si
> > scaunele de domnie si cele mitropolitane. Este a doua tragedie pe care
> > ne-a adus-o bizantinismul in Tarile Romane" (Bizantinismul
> > ortodox si latinitatea, in "Romania libera" nr.501 din 5
> > octombrie 1992).
> >
> > A.D. Xenopol: "Inraurirea Bisericii bulgaresti asupra mintii si
> > dezvoltarii poporului roman a fost din cele mai daunatoare... La noi
> > slavismul tampit si orb si lipsit de orice idee, apasa ca un munte
> > asupra poporului roman, fara sa aduca nici un folos, ingrosand tot
> > mereu intunericul, care-i cuprinse mintilor, in loc de a-l imprastia.
> > Limba slavona inabusi gandirea romaneasca... la romani, predominarea
> > slavonismului distruse numai, fara a crea nimic" (Op.cit.
> > p.348).
> >
> > Eugen Lovinescu: "Cel mai activ ferment al orientalizarii a fost
> > insa ortodoxismul... el ne-a aruncat in primejdia contopirii in masa
> > a slavilor de sud si apoi de est... Legandu-ne sufleteste de o
> > religie obscurantista, intepenita in tipicuri si formalism,
> > ortodoxismul ne-a impus o limba liturgica si un alfabet strain...
> > fara a ne ajuta la crearea unei culturi si arte nationale"
> > (Istoria civilizatiei romane moderne, Edit. St. Buc. 1972, p.68).
> >
> > Adrian Marino: "Fac parte din acea categorie de intelectuali care
> > cred cu tarie ca influenta slava, pravoslavnica, asupra poporului
> > roman, culturii, civilizatiei si istoriei sale, a constituit o
> > calamitate, o catastrofa istorica. Ne-a rupt, ne-a izolat de
> > latinitate si cultura sa. A urmat prima si, probabil, cea mai grava
> > forma fara fond din istoria culturii romane, limba slavona canonica
> > bisericeasca si alfabetul cirilic impuse unei etnii si limbi
> > romanice" (Ancheta "Vatra", nr.4/aprilie 1996, p.57).
> >
> > Petre Tutea:
> >
> > "- Eu sunt baiat de preot ortodox, dar sunt catolicizant.
> > - De ce?
> > - De ce? Pentru ca venim de la Roma, nu de la Moscova. Nu sunt ortodox
> > deloc.
> > - Va este rusine de Ortodoxie?
> > - Cum sa nu-mi fie, daca nu e romaneasca? Asta e greco-slava. Ce-avem
> > noi cu grecoteii si cu bulgarii?... Dar eu sunt cu Papa, cum spun
> > cronicarii, ne tragem de la Ram. Restul sunt "basne". Asa
> > spune cronicarul "basne". Pai, imi convine sa fac parte din
> > marea familie latina, decat sa fiu var primar cu bulgarii"
> > (Interviu publicat in "Adevarul literar si artistic", III,
> > nr.145 din 6 dec.1992).
> >
> >
> 
> 
> 
> Atitudinile antiortodoxe in mediul intelectual romanesc nu sunt noi.
> Pe cat sunt de vechi, pe atat sunt de sterile. Fiind insa rupte
> dintr-un context istoric, intre timp, bine definit, valoarea acestor
> pozitionari moral-etice este relativa si, oricum, subiectiva.
> 
> Aceleasi atitudini, de data aceasta indrepate impotriva valorilor
> catolice - spre care tanjesc si pe care le glorifica personalitatile
> mai sus citate -, le poti regasi si in mediul intelectualitatii
> occidentale de confesiune protestanta. Ba mai mult, cred ca critica
> catolicismului este aici, in Occident, mult mai virulenta decat in
> opozitia fata de ortodoxism din mediul popoarelor crestin-ortodoxe.
> Existenta si aderenta la mase a unui Luther sau Calvin reprezinta
> tocmai expresia protestului fata dogmele si practicile bisericii
> latine.
> 
> 
> Nu ortodoxismul "oriental", nu "inflenta slava,
> pravoslavnica" ne-a separat de cultura occidentala si de
> spiritul bisericii latine, ci tocmai popoarele care s-au asezat
> incepand cu secolul al VII-lea d. Chr. si, cu timpul dar inaintea
> noastra, au adoptat crestinismul in varianta sa constantinopolitana
> (bizantina).
> 
> 
> Ortodoxismul a reprentat pentru noi, romanii, alternativa de existenta
> ca popor, a fost, de fapt, unica posibilitate de a supravietui ca neam
> de limba romanica. Atunci cand, imediat dupa mijlocul veacului al
> XII-lea, catolicii unguri si, ceva mai tarziu, cei germani au
> traversat Carpatii Orientali si pe cei Meridionali si s-au stabilit
> vremelnic in Moldova si in Muntenia, acestia erau nu numai purtatorii
> confesiunii catolice, ci si reprezentantii unor centre etnice de
> putere. Virulenta confruntarilor confesionale din teritoriul
> pericarpatic, tradate de cele cateva documente scrise contemporane
> pastrate (vezi, de pilda, document emis la Perugia de papa Grigore al
> IX-lea la 14 noimebrie 1234) demonstreza aceasta realitate. Iar cei
> care s-au opus catolicismului nu au fost nici slavii, nici
> pravoslavnicii, nici grecii, ci... valahii! Si au stiut ei de ce o
> fac!
> 
> La fel de sterila ar suna azi si intrebarea: ar fi devenit romanii
> ortodocsi , daca slavii si ungurii nu s-ar fi stabilit la
> extremitatile vestice ale ariei de formare a limbii si a poporului
> roman? Iar, daca protoromanii si romanii ar fideli credinciosi ai
> Romei si ar fi ramas in sfera influentei bisericii latine, avem noi
> azi certitudinea ca, traind aceeasi istorie, am fi existat ca neam?
> 
> Deci: "foloasele" ortodoxiei aduse neamului romanesc este
> chiar existenta neamului romanesc!
> 
> 

La 2004-12-25 16:31:13, Paul din Ohio a scris:

> Dupa ce la sfirsitul sec. al XVII-lea o parte a romanilor ardeleni
> s-au unit cu Roma, foloasele nu au intirziat sa apara.Acestia si-au
> pastrat multe dintre riturile ortodoxe si nu au adoptat celibatul
> preotilor (catolici).Ei si-au trimis tinerii la studii in Occident si
> i-au sprijinit sa produca CULTURA romaneasca.In principatele dunarene,
> institutia retrograda a bisericii ortodoxe (preotii boscorodeau in
> biserici pentru ca nu stiau slavona) a intirziat aceste procese
> culturale pentru inca un secol si jumatate.Identitatea romaneasca NU
> a fost salvata asa cum sustii dumneata ci ALTERATA.De aceea in multe
> tari occidentale romanii sint considerati SLAVI!La 2004-12-25
> 16:02:42, synd a scris:

>
>


Trecerea romanilor transilvaneni la biserica catolica, Uniunea asadar (am in biblioteca o suma de lucrari extrem de bine documentate despre acest eveniment al istoriei romanilor scrise de un expert, Monsegniorului Octavian Barlea) , si includerea lor in randul "natiunilor recepte", s-a produs tocmai datorita discriminarilor la care ei, romanii, au fost supusi timp de secole in "regatul apostolic" maghiar. Ea, Uniunea, s-a facut de catre capete luminate, de nevoie si nu de voie, a fost un pas intelept dar si curajos! Apoi, Uniunea s-a produs intr-o perioada in care romanii formau de mult timp majoritatea absoluta a populatiei Transilvaniei, iar pericolul asimilarii sau al disparitiei lor ca popor in aceasta zona a Europei era minimal sau nu mai exista.

Atunci cand afirmi ca ortodoxia a "alterat" identitatea poporului roman, atunci ar trebui sa te simti imediat obligat sa precizezi trasaturile identitare "alterate" cat si stadiul cultural al acestui popor inaintea inceperii "procesului alterarii" ortodoxe. Ori, se pune intrebare, poti oare compara stari si realitati istorice din secole X-XI cu cele din secolul al XVII-lea?? Sunt curios sa vad cum te descurci in "bucataria" istoriei timpurii a neamului romanesc!?

Similar catolicismului, protestantismului si a altor confesiuni crestine, nici ortodoxismul nu poate fi disculpat de anumite erori. Dar, aceste erori, ne apartin noua, tuturor romanilor ortodocsi, si nu numai slujitorilor bisericii ortodoxe. Problemele istoriei romanilor rezida - daca tot suntem la capitolul "teoretizari" - in primul rand in ratiuni de ordin geopolitic (aria unde ne-am format ca neam si vecinii cu care am fost obligati sa "coexistam"), si mai putin in incapacitatea preotilor romani ortodocsi de a intelege slavona...

Una dintre alterari (si poate cea mai importanta) a fost slavizarea accentuata a limbii romane.Unii lingvisti sustin ca slavizarea limbii romane datorata bisericii a fost mult mai mare decit cea datorata convietuirii cu slavii in primul mileniu.O alta alterare ar fi dupa parerea mea modul de viata si etica muncii(care ne apropie de slavii de est si de sud) impuse de biserica (las specialistii sa se pronunte).In afara de alterari, biserica a "contribuit" din plin la impiedicarea dezvoltarii culturale a romanilor.Trebuie sa recunosti ca imediat dupa renuntarea la limba slavona in biserica si la caracterele cirilice, dezvoltarea culturala a Romaniei a fost impresionanta.Faptul ca aceste lucruri le numim alterari are mai putina importanta.La 2004-12-25 18:53:15, synd a scris:

> La 2004-12-25 16:31:13, Paul din Ohio a scris:
> 
> > Dupa ce la sfirsitul sec. al XVII-lea o parte a romanilor ardeleni
> > s-au unit cu Roma, foloasele nu au intirziat sa apara.Acestia si-au
> > pastrat multe dintre riturile ortodoxe si nu au adoptat celibatul
> > preotilor (catolici).Ei si-au trimis tinerii la studii in Occident si
> > i-au sprijinit sa produca CULTURA romaneasca.In principatele dunarene,
> > institutia retrograda a bisericii ortodoxe (preotii boscorodeau in
> > biserici pentru ca nu stiau slavona) a intirziat aceste procese
> > culturale pentru inca un secol si jumatate.Identitatea romaneasca NU
> > a fost salvata asa cum sustii dumneata ci ALTERATA.De aceea in multe
> > tari occidentale romanii sint considerati SLAVI!La 2004-12-25
> > 16:02:42, synd a scris:
> 
> >
> >
> 
> 
>  Trecerea romanilor transilvaneni la biserica catolica, Uniunea
> asadar (am in biblioteca o suma de lucrari extrem de bine
> documentate despre acest eveniment al istoriei romanilor scrise de un
> expert, Monsegniorului Octavian Barlea) , si includerea lor in
> randul "natiunilor recepte", s-a produs tocmai datorita
> discriminarilor la care ei, romanii, au fost supusi timp de secole
> in "regatul apostolic" maghiar. Ea, Uniunea, s-a facut de
> catre capete luminate, de nevoie si nu de voie, a fost un pas intelept
> dar si curajos! Apoi, Uniunea s-a produs intr-o perioada in care
> romanii formau de mult timp majoritatea absoluta a populatiei
> Transilvaniei, iar pericolul asimilarii sau al disparitiei lor ca
> popor in aceasta zona a Europei era minimal sau nu mai exista.
> 
> Atunci cand afirmi ca ortodoxia a "alterat" identitatea
> poporului roman, atunci ar trebui sa te simti imediat obligat sa
> precizezi trasaturile identitare "alterate" cat si stadiul
> cultural al acestui popor inaintea inceperii "procesului
> alterarii" ortodoxe. Ori, se pune intrebare, poti oare compara
> stari si realitati istorice din secole X-XI cu cele din secolul al
> XVII-lea?? Sunt curios sa vad cum te descurci in
> "bucataria" istoriei timpurii a neamului romanesc!?
> 
> Similar catolicismului, protestantismului si a altor confesiuni
> crestine, nici ortodoxismul nu poate fi disculpat de anumite erori.
> Dar, aceste erori, ne apartin noua, tuturor romanilor ortodocsi, si
> nu numai slujitorilor bisericii ortodoxe. Problemele istoriei
> romanilor rezida - daca tot suntem la capitolul
> "teoretizari" - in primul rand in ratiuni de ordin
> geopolitic (aria unde ne-am format ca neam si vecinii cu care am fost
> obligati sa "coexistam"), si mai putin in incapacitatea
> preotilor romani ortodocsi de a intelege slavona...
> 
> 

inainte de marea ALTERARE comunista.De la "alterarile" bulgaresti (sub amenintarea taierii limbii) trecind prin "alterarile" grecesti (cu coruptia respectiva) pina la alterarile comuniste, spiritualitatea romaneasca a fost greu incercata.Cred ca este timpul ca romanii sa-si revizuiasca total si cu multa atentie toate institutiile care le-au fost "alterate", inainte de a le fi furat si alterat chiar sufletul.La 2004-12-25 19:20:19, Paul din Ohio a scris:

> Una dintre alterari (si poate cea mai importanta) a fost slavizarea
> accentuata a limbii romane.Unii lingvisti sustin ca slavizarea limbii
> romane datorata bisericii a fost mult mai mare decit cea datorata
> convietuirii cu slavii in primul mileniu.O alta alterare ar fi dupa
> parerea mea modul de viata si etica muncii(care ne apropie de slavii
> de est si de sud) impuse de biserica (las specialistii sa se
> pronunte).In afara de alterari, biserica a "contribuit" din
> plin la impiedicarea dezvoltarii culturale a romanilor.Trebuie sa
> recunosti ca imediat dupa renuntarea la limba slavona in biserica si
> la caracterele cirilice, dezvoltarea culturala a Romaniei a fost
> impresionanta.Faptul ca aceste lucruri le numim alterari are mai
> putina importanta.La 2004-12-25 18:53:15, synd a scris:
> 
> > La 2004-12-25 16:31:13, Paul din Ohio a scris:
> > 
> > > Dupa ce la sfirsitul sec. al XVII-lea o parte a romanilor ardeleni
> > > s-au unit cu Roma, foloasele nu au intirziat sa apara.Acestia si-au
> > > pastrat multe dintre riturile ortodoxe si nu au adoptat celibatul
> > > preotilor (catolici).Ei si-au trimis tinerii la studii in Occident si
> > > i-au sprijinit sa produca CULTURA romaneasca.In principatele dunarene,
> > > institutia retrograda a bisericii ortodoxe (preotii boscorodeau in
> > > biserici pentru ca nu stiau slavona) a intirziat aceste procese
> > > culturale pentru inca un secol si jumatate.Identitatea romaneasca NU
> > > a fost salvata asa cum sustii dumneata ci ALTERATA.De aceea in multe
> > > tari occidentale romanii sint considerati SLAVI!La 2004-12-25
> > > 16:02:42, synd a scris:
> > 
> > >
> > >
> > 
> > 
> >  Trecerea romanilor transilvaneni la biserica catolica, Uniunea
> > asadar (am in biblioteca o suma de lucrari extrem de bine
> > documentate despre acest eveniment al istoriei romanilor scrise de un
> > expert, Monsegniorului Octavian Barlea) , si includerea lor in
> > randul "natiunilor recepte", s-a produs tocmai datorita
> > discriminarilor la care ei, romanii, au fost supusi timp de secole
> > in "regatul apostolic" maghiar. Ea, Uniunea, s-a facut de
> > catre capete luminate, de nevoie si nu de voie, a fost un pas intelept
> > dar si curajos! Apoi, Uniunea s-a produs intr-o perioada in care
> > romanii formau de mult timp majoritatea absoluta a populatiei
> > Transilvaniei, iar pericolul asimilarii sau al disparitiei lor ca
> > popor in aceasta zona a Europei era minimal sau nu mai exista.
> > 
> > Atunci cand afirmi ca ortodoxia a "alterat" identitatea
> > poporului roman, atunci ar trebui sa te simti imediat obligat sa
> > precizezi trasaturile identitare "alterate" cat si stadiul
> > cultural al acestui popor inaintea inceperii "procesului
> > alterarii" ortodoxe. Ori, se pune intrebare, poti oare compara
> > stari si realitati istorice din secole X-XI cu cele din secolul al
> > XVII-lea?? Sunt curios sa vad cum te descurci in
> > "bucataria" istoriei timpurii a neamului romanesc!?
> > 
> > Similar catolicismului, protestantismului si a altor confesiuni
> > crestine, nici ortodoxismul nu poate fi disculpat de anumite erori.
> > Dar, aceste erori, ne apartin noua, tuturor romanilor ortodocsi, si
> > nu numai slujitorilor bisericii ortodoxe. Problemele istoriei
> > romanilor rezida - daca tot suntem la capitolul
> > "teoretizari" - in primul rand in ratiuni de ordin
> > geopolitic (aria unde ne-am format ca neam si vecinii cu care am fost
> > obligati sa "coexistam"), si mai putin in incapacitatea
> > preotilor romani ortodocsi de a intelege slavona...
> > 
> > 
> 
> 

La 2004-12-25 19:20:19, Paul din Ohio a scris:

> Una dintre alterari (si poate cea mai importanta) a fost slavizarea
> accentuata a limbii romane.Unii lingvisti sustin ca slavizarea limbii
> romane datorata bisericii a fost mult mai mare decit cea datorata
> convietuirii cu slavii in primul mileniu.O alta alterare ar fi dupa
> parerea mea modul de viata si etica muncii(care ne apropie de slavii
> de est si de sud) impuse de biserica (las specialistii sa se
> pronunte).In afara de alterari, biserica a "contribuit" din
> plin la impiedicarea dezvoltarii culturale a romanilor.Trebuie sa
> recunosti ca imediat dupa renuntarea la limba slavona in biserica si
> la caracterele cirilice, dezvoltarea culturala a Romaniei a fost
> impresionanta.Faptul ca aceste lucruri le numim alterari are mai
> putina importanta.La 2004-12-25 18:53:15, synd a scris:
>


Domnule,

Faci afirmatii lipsite de orice suport, unele grave, care nici macar nu pot fi, cat de cat, argumentate. Deci, daca tot suntem la "o bere virtuala", sa o luam putin metodic:

1. Incepand din secolele X-XI, adica o data cu terminarea procesului formarii poporului roman, caracterul limbii romane s-a modificat nesemnificativ (E. Petrovici). Majoritatea elementelor slave existente in limba romana (cca. 3/5 din lexicul limbii romane este de origine slava) au fost asimilate pana la termenul precizat mai sus. Slava, respectiv slavona, a fost - o realitate demonstrata deja de lingvisti -, folosita in exclusivitate in serviciul divin, desi, si aici, o parte din terminologia de baza a limbii romane a continuat sa ramana de origine latina (vezi, de pilda, Crezul). Slava, respectiva slavona nu a fost o limba de circulatie pentru romani, ci, asa cum afirma, pe drept, P. P. Panaitescu, a fost o limba "moarta", o limba de cultura. Un rol similar l-a avut, de pilda, latina la germani si la polonezi. Restul elementelor lexicale slave, care desemneaza o vasta gama de preocupari cotidiene laice, au fost asimilate de protoromani in timpul convietuirii slavo-romane, de la nordul dar si de la sudul Dunarii de Jos, intre secolele IX-XI. Concluzia este certa: asimilarea elementelor slave in limba romana nu are nimic de-a face cu ortodoxismul.

2. Modul de viata si etica, in masura in care pot fi generalizate asemenea trasaturi la nivelul unui intreg popor (eu cred ca sunt si multi romani capabili, eficienti si corecti) au mai mult de-a face cu valorile si mentalitatile orientale, aduse romanilor de catre sistemul otoman si mai putin sau chiar deloc cu trasaturile etnice (remarc printre altele, succint, caracterul rasial al afirmatiilor dumitale). Ma intreb ce-ar zice un ceh, sloven, croat sau chiar un bulgar daca ti-ar citi afirmatiile despre "modul de viata si etica" slave....???

3. Nu biserica ortodoxa a impiedecat "dezvoltarea culturala a Romaniei" ci circumstantele istorice vitrege, care au fost "date" pentru secole romanilor din spatiul carpato-dunarean. Am sa-ti ofer aici doua exemple: incepand cu anul 903, timp de aproape o jumatate de secol, Occidentul si in special teritoriile care intra azi in structura Germaniei au fost tinta atacurilor ungurilor. In acest interval de timp au fost sistate sau, in orice caz, diminuate drastic toate activitatile. Se inregistreaza o stagnare generala atat pe plan economic dar si cultural. Situatia se repeta apoi in primavara anului 1241, in timpul invaziei mongole, atat in Regatul Ungariei cat si in partile rasaritene ale Imperiului German. Timp de peste un an au fost sistate complet orice tip de activitate, oamenii rezumandu-se doar la procurarea hranei zilnice (exista informatii detaliate in acest sens). Dar, daca aceste invazii, care au durat timp de cateva decenii si,respectiv, un an, au produs asemenea efecte dezastruoase asupra unor state aflate, pentru vremurile respective situate la un inalt nivel de dezvoltare, atunci cum crezi ca s-au repercutat invariabilile si pustiitoarele invazii turcesti, tatare, unguresti si poloneze, asupra voievodatelor romanesti??? Romanii si biserica lor ortodoxa au facut ce au putut in aceste circumstante istorice.
>
>
In final, imi permit sa remarc doar atat: afirmatiile dumitale sunt, din pacate, gratuite! Pretinsele "argumente" invocate de dumneata sunt, in realitate, simple pareri "dupa ureche"... care nu au nimic comun cu realitatile zugravite de izvoarele istorice contemporane sau mai tarzii perioadelor la care ne referim.

1.Limba folosita in biserica si in cancelariile domnesti a fost mult timp cea slavona.Nu mai gasesc acum referinte ,dar am citit parerile unor lingvisti despre introducerea multor cuvinte slave in limba romana in Evul Mediu.2.Modul de viata si etica muncii are foarte mult de a face cu biserica.Daca te uiti bine la popoarele est europene (incluzind pe rusi,ucrainieni si bielorusi care nu au fost niciodata sub turci) vei vedea o similaritate surprinzatoare.Nu cred ca afirmatiile mele au ceva rasist.Este o realitate faptul ca religia bulgarilor ,a rusilor, bielorusilor si a grecilor le apartine acestor popoare.In schimb, din anumite cauze pe care nu sint competent sa le discut, institutia bisericeasca a romanilor nu a apartinut acestora pentru aproape o mie de ani.Si nu le apartine nici acum in urma ocupatiei ruso-comuniste.3.O institutie influenta (in sec.XI-XIX) ca biserica a avut o influenta covirsitoare in "dezvoltarea culturala" a Romaniei.Numai miopii si semidoctii nu pot vedea acest lucru.La 2004-12-25 21:38:21, synd a scris:

> La 2004-12-25 19:20:19, Paul din Ohio a scris:
> 
> > Una dintre alterari (si poate cea mai importanta) a fost slavizarea
> > accentuata a limbii romane.Unii lingvisti sustin ca slavizarea limbii
> > romane datorata bisericii a fost mult mai mare decit cea datorata
> > convietuirii cu slavii in primul mileniu.O alta alterare ar fi dupa
> > parerea mea modul de viata si etica muncii(care ne apropie de slavii
> > de est si de sud) impuse de biserica (las specialistii sa se
> > pronunte).In afara de alterari, biserica a "contribuit" din
> > plin la impiedicarea dezvoltarii culturale a romanilor.Trebuie sa
> > recunosti ca imediat dupa renuntarea la limba slavona in biserica si
> > la caracterele cirilice, dezvoltarea culturala a Romaniei a fost
> > impresionanta.Faptul ca aceste lucruri le numim alterari are mai
> > putina importanta.La 2004-12-25 18:53:15, synd a scris:
> >
> 
> 
> Domnule,
> 
> Faci afirmatii lipsite de orice suport, unele grave, care nici macar
> nu pot fi, cat de cat, argumentate. Deci, daca tot suntem la
> "o bere virtuala", sa o luam putin metodic:
> 
> 1. Incepand din secolele X-XI, adica o data cu terminarea procesului
> formarii poporului roman, caracterul limbii romane s-a modificat
> nesemnificativ (E. Petrovici). Majoritatea elementelor slave
> existente in limba romana (cca. 3/5 din lexicul limbii romane este de
> origine slava) au fost asimilate pana la termenul precizat mai sus.
> Slava, respectiv slavona, a fost - o realitate demonstrata deja de
> lingvisti -, folosita in exclusivitate in serviciul divin, desi, si
> aici, o parte din terminologia de baza a limbii romane a continuat sa
> ramana de origine latina (vezi, de pilda, Crezul). Slava, respectiva
> slavona nu a fost o limba de circulatie pentru romani, ci, asa cum
> afirma, pe drept, P. P. Panaitescu, a fost o limba
> "moarta", o limba de cultura. Un rol similar l-a avut, de
> pilda, latina la germani si la polonezi. Restul elementelor
> lexicale slave, care desemneaza o vasta gama de preocupari cotidiene
> laice, au fost asimilate de protoromani in timpul convietuirii
> slavo-romane, de la nordul dar si de la sudul Dunarii de Jos, intre
> secolele IX-XI. Concluzia este certa: asimilarea elementelor slave
> in limba romana nu are nimic de-a face cu ortodoxismul.
> 
> 2. Modul de viata si etica, in masura in care pot fi generalizate
> asemenea trasaturi la nivelul unui intreg popor (eu cred ca sunt si
> multi romani capabili, eficienti si corecti) au mai mult de-a face cu
> valorile si mentalitatile orientale, aduse romanilor de catre sistemul
> otoman si mai putin sau chiar deloc cu trasaturile etnice (remarc
> printre altele, succint, caracterul rasial al afirmatiilor dumitale).
> Ma intreb ce-ar zice un ceh, sloven, croat sau chiar un bulgar daca
> ti-ar citi afirmatiile despre "modul de viata si etica"
> slave....???
> 
> 3. Nu biserica ortodoxa a impiedecat "dezvoltarea culturala a
> Romaniei" ci circumstantele istorice vitrege, care au fost
> "date" pentru secole romanilor din spatiul
> carpato-dunarean. Am sa-ti ofer aici doua exemple: incepand cu anul
> 903, timp de aproape o jumatate de secol, Occidentul si in special
> teritoriile care intra azi in structura Germaniei au fost tinta
> atacurilor ungurilor. In acest interval de timp au fost sistate sau,
> in orice caz, diminuate drastic toate activitatile. Se inregistreaza
> o stagnare generala atat pe plan economic dar si cultural. Situatia
> se repeta apoi in primavara anului 1241, in timpul invaziei mongole,
> atat in Regatul Ungariei cat si in partile rasaritene ale Imperiului
> German. Timp de peste un an au fost sistate complet orice tip de
> activitate, oamenii rezumandu-se doar la procurarea hranei zilnice
> (exista informatii detaliate in acest sens). Dar, daca aceste
> invazii, care au durat timp de cateva decenii si,respectiv, un an,
> au produs asemenea efecte dezastruoase asupra unor state aflate,
> pentru vremurile respective situate la un inalt nivel de dezvoltare,
> atunci cum crezi ca s-au repercutat invariabilile si pustiitoarele
> invazii turcesti, tatare, unguresti si poloneze, asupra
> voievodatelor romanesti??? Romanii si biserica lor ortodoxa au facut
> ce au putut in aceste circumstante istorice.
> >
> >
> In final, imi permit sa remarc doar atat: afirmatiile dumitale sunt,
> din pacate, gratuite! Pretinsele "argumente" invocate de
> dumneata sunt, in realitate, simple pareri "dupa
> ureche"... care nu au nimic comun cu realitatile zugravite de
> izvoarele istorice contemporane sau mai tarzii perioadelor la care ne
> referim.
> 

Ar fi spus exct ce spui dumneata acum : ca aceasta este traditia cea buna stramoseasca, a neamului lor.Din fericire pentru ei si pentru romani, turcii (ca si rusii) au fost opriti la portile Vienei. La 2004-12-25 21:51:08, synd a scris:

> La 2004-12-25 20:13:03, fading_denver a scris:
> 
> > La 2004-12-25 18:53:15, synd a scris:
> >
> > > Trecerea romanilor transilvaneni la biserica catolica, Uniunea
> > > asadar (am in biblioteca o suma de lucrari extrem de bine
> > > documentate despre acest eveniment al istoriei romanilor scrise de un
> > > expert, Monsegniorului Octavian Barlea) , si includerea lor in
> > > randul "natiunilor recepte", s-a produs tocmai datorita
> > > discriminarilor la care ei, romanii, au fost supusi timp de secole
> > > in "regatul apostolic" maghiar. Ea, Uniunea, s-a facut de
> > > catre capete luminate, de nevoie si nu de voie, a fost un pas intelept
> > > dar si curajos!
> >
> > Din acelasi Huntington din care am tot citat zilele astea:
> >
> > "Central europenii subliniaza de asemenea semnificatia acestei
> > linii de demarcatie care a existat de secole intre popoarele crestine
> > occidentale si popoarele musulmane si ortodoxe. Tarile care au facut
> > progrese semnificative in a se debarasa de mostenirea comunista si in
> > a avansa spre democratie si economia de piata sint separate de acelea
> > care nu au reusit aceste lucruri de « linia separind
> > catolicismul si protestantismul, pe de o parte, de ortodoxie, pe de
> > alta parte. » Cu secole in urma, spunea presedintele Lituaniei,
> > lituanienii au trebuit sa aleaga intre “doua civilizatii” si “au optat
> > pentru lumea latina, s-au convertit la Catolicismul Roman si au ales o
> > forma de organizare statala bazata pe lege.” In termeni similari,
> > polonezii spun ca ei fac parte din West din momentul optiunii lor din
> > secolul X pentru Crestinismul Latin in defavoarea Bizantului.
> > Popoarele tarilor ortodoxe din Europa de Est, prin contrast, privesc
> > cu ambivalenta noua subliniere a acestei ‘cultural fault line’.
> > Bulgarii si romanii vad marile avantaje ale apartenentei la West si
> > ale incorporarii in institutiile sale; dar, in acelasi timp, se
> > identifica cu propria lor traditie ortodoxa si, in cazul bulgarilor,
> > strinsa asociere istorica cu Rusia si Bizantul."
> >
> >
> 
> 
> Inainte de a pronunta asupra istoriei si trasaturilor popoarelor
> est-europene si explicit asupra istoriei Imperiului Roman de Rasarit,
> a "Romaniei", domnul "profesor" Huntington ar fi
> bine sfatuit daca s-ar informa ceva mai bine si mai profund asupra
> Istoriei Bizantului! Recunosc, este o disciplina extrem de
> anevoioasa. Este mult mai simplu sa dai din condei, sa emiti
> "sentinte"!
> 
> M-am intrebat adesea, ce ar fi afirmat acesti politologi
> occidentali, daca urgia otomana nu s-ar fi oprit definitiv si foarte
> tarziu la portile Vienei, ci ar fi poposit, pentru macar cateva
> secole, nu multe ci doar doua-trei, in Roma papala, in Franta,
> Germania si in mandra Britanie??? Cum ar fi aratat astazi lumea???
> 

La 2004-12-25 22:39:00, Paul din Ohio a scris:

> 1.Limba folosita in biserica si in cancelariile domnesti a fost mult
> timp cea slavona.Nu mai gasesc acum referinte ,dar am citit parerile
> unor lingvisti despre introducerea multor cuvinte slave in limba
> romana in Evul Mediu.2.Modul de viata si etica muncii are foarte mult
> de a face cu biserica.Daca te uiti bine la popoarele est europene
> (incluzind pe rusi,ucrainieni si bielorusi care nu au fost niciodata
> sub turci) vei vedea o similaritate surprinzatoare.Nu cred ca
> afirmatiile mele au ceva rasist.Este o realitate faptul ca religia
> bulgarilor ,a rusilor, bielorusilor si a grecilor le apartine acestor
> popoare.In schimb, din anumite cauze pe care nu sint competent sa le
> discut, institutia bisericeasca a romanilor nu a apartinut acestora
> pentru aproape o mie de ani.Si nu le apartine nici acum in urma
> ocupatiei ruso-comuniste.3.O institutie influenta (in sec.XI-XIX) ca
> biserica a avut o influenta covirsitoare in "dezvoltarea
> culturala" a Romaniei.Numai miopii si semidoctii nu pot vedea
> acest lucru.La 2004-12-25 21:38:21, synd a scris:
>




1."Slavizarea" (sic!) sau, mai corect, asimilarea unor termeni slavi in lexicul limbii romane, s-a produs, de regula, prin contactul direct, oral intre protoromani si slavi. Natural, au existat si influente mai tarzii, dar acestea au ramas fara importanta in lexicul si structura gramaticala a limbii romane. Influenta documentelor in slavona, emise de cancelariile voievodale in favoarea unor "alesi", biserici, manastiri sau inalti demnitari, cunoscatori ai slavonei, a fost similara celei exercitata de biserica ortodoxa, adica minora. Minor a fost si rolul documentelor din cancelariile voievodale in limba latina, emise de cei 31 dieci in Moldova, semnalati intre 1435-1724, si 12 dieci din Tara Romaneasca semnalati intre 1458-1709.

2. Biserica ortodoxa nu numai ca nu a fost straina de interesele neamului sau, pentru a te cita, "nu a apartinut acestora aproape o mie de ani", ci a reprezentat timp de secole chiar "legea"! "Legea" care le-a normat viata, care le-a asigurat, timp de cateva secole, existenta si supravietuirea ca neam. Comunismul este deja o alta poveste, care nu mai are nimic de-a face cu tema aflata in discutie, propusa de Fading_Denver.

3. Nu pot decat sa repet ceea ce am scris deja. Biserica ortodoxa nu a "impiedicat dezvoltarea culturala a Romaniei" ci a asigurat in circumstantele istorice cunoscute, timp de aproape opt secole (daca-i includem in discutie si pe pecenegi, cumani, uzi, mongoli si pe tatari), existenta noastra ca neam. O comparatie intre realizarile culturale ale bisericii catolice si cele ale bisericii ortodoxe ar fi posibila si deci permisa numai in conditiile in care ambele biserici ar fi pornit de la premize istorice identice si ar fi actionat in circumstante similare. Dar, in timp ce biserica si popoarele ortodoxe, inclusiv romanii si biserica lor, au fost confruntate permanent si timp de secole cu vitregiile invaziilor si ale ocupatiei unor popoare samaniste sau de religie islamica (vezi figurile distruse sau ochii impunsi ai sfintilor din picturile murale ale unor biserici bizantine din Grecia) dar si de "deviatiile" unor cruciade "latine" (motiv pentru care papa Ioan Paul al II-lea a cerut, ca o reparatie istorica, iertare crestinilor ortodocsi!), Occidentul prospera. In Occident este acum epoca edificarii marilor catedrale, romanice sau gotice, este epoca misticismului, a scolasticii, a intemeierii oraselor medievale si a primelor universitati. Dar, chiar si in circumstantele istorice mai mult decat vitrege, dintre secolele X-XIX, biserica ortodoxa romaneasca a gasit ragazul sa indemne carturari modesti si anonimi ca, in linistea chiliilor, sa puna pe hartie ganduri si idei religioase, sa transcrie manuscrise, iar mesteri pietrari sau simpli lemnari, uitati de timp, indemnati de aceasi biserica, sa ridice in piatra sau in lemn modeste marturii ale straduintelor culturale ale neamului romanesc. A nega aceste realitati sau a le diminua importanta, raportandu-le la orizonturi culturale diferite, ferite de urgia timpurilor, este o dovada certa fie de rea vointa, fie de ignoranta.
>

2.De acord ca Biserica era LEGEA.Prin urmare ea a format modul de viata, mentalitatile si etica muncii ale poporului roman (similare pina la identificare cu cele din celelalte tari ortodoxe).3.Nu numai vicisitudinile istorice sint de vina pentru inapoierea culturala ci insasi biserica.Ea a tinut principatele intr-un spatiu de cultura INFERIOR.Nici nu putea fi vorba de trimiterea tinerilor la studii in Occidentul "eretic".In schimb nu s-au publicat carti in romaneste pina in secolul al XVII-lea (ci numai in slavona;dupa aceea se publicau mai multe carti in... greceste).In aceasta perioada, dupa cum spune Iorga,nici nu putea fi vorba ca acesti prelati in majoritatea lor greci si bulgari sa produca sau sa incurajeze producerea unei literaturi romanesti.Tot in aceasta perioada, averile manastiresti au crescut pina la aproape o treime din pamintul arabil al tarii (1859).Dupa cum vezi, biserica este responsabila de multe dintre racilele Romaniei.La 2004-12-26 00:54:34, synd a scris:

> La 2004-12-25 22:39:00, Paul din Ohio a scris:
> 
> > 1.Limba folosita in biserica si in cancelariile domnesti a fost mult
> > timp cea slavona.Nu mai gasesc acum referinte ,dar am citit parerile
> > unor lingvisti despre introducerea multor cuvinte slave in limba
> > romana in Evul Mediu.2.Modul de viata si etica muncii are foarte mult
> > de a face cu biserica.Daca te uiti bine la popoarele est europene
> > (incluzind pe rusi,ucrainieni si bielorusi care nu au fost niciodata
> > sub turci) vei vedea o similaritate surprinzatoare.Nu cred ca
> > afirmatiile mele au ceva rasist.Este o realitate faptul ca religia
> > bulgarilor ,a rusilor, bielorusilor si a grecilor le apartine acestor
> > popoare.In schimb, din anumite cauze pe care nu sint competent sa le
> > discut, institutia bisericeasca a romanilor nu a apartinut acestora
> > pentru aproape o mie de ani.Si nu le apartine nici acum in urma
> > ocupatiei ruso-comuniste.3.O institutie influenta (in sec.XI-XIX) ca
> > biserica a avut o influenta covirsitoare in "dezvoltarea
> > culturala" a Romaniei.Numai miopii si semidoctii nu pot vedea
> > acest lucru.La 2004-12-25 21:38:21, synd a scris:
> >
> 
> 
> 
> 
> 1."Slavizarea" (sic!) sau, mai corect, asimilarea unor
> termeni slavi in lexicul limbii romane, s-a produs, de regula, prin
> contactul direct, oral intre protoromani si slavi. Natural, au
> existat si influente mai tarzii, dar acestea au ramas fara importanta
> in lexicul si structura gramaticala a limbii romane. Influenta
> documentelor in slavona, emise de cancelariile voievodale in favoarea
> unor "alesi", biserici, manastiri sau inalti demnitari,
> cunoscatori ai slavonei, a fost similara celei exercitata de biserica
> ortodoxa, adica minora. Minor a fost si rolul documentelor din
> cancelariile voievodale in limba latina, emise de cei 31 dieci in
> Moldova, semnalati intre 1435-1724, si 12 dieci din Tara Romaneasca
> semnalati intre 1458-1709.
> 
> 2. Biserica ortodoxa nu numai ca nu a fost straina de interesele
> neamului sau, pentru a te cita, "nu a apartinut acestora aproape
> o mie de ani", ci a reprezentat timp de secole chiar
> "legea"! "Legea" care le-a normat viata, care
> le-a asigurat, timp de cateva secole, existenta si supravietuirea ca
> neam. Comunismul este deja o alta poveste, care nu mai are nimic de-a
> face cu tema aflata in discutie, propusa de Fading_Denver.
> 
> 3. Nu pot decat sa repet ceea ce am scris deja. Biserica ortodoxa nu
> a "impiedicat dezvoltarea culturala a Romaniei" ci a
> asigurat in circumstantele istorice cunoscute, timp de aproape opt
> secole (daca-i includem in discutie si pe pecenegi, cumani, uzi,
> mongoli si pe tatari), existenta noastra ca neam. O comparatie intre
> realizarile culturale ale bisericii catolice si cele ale bisericii
> ortodoxe ar fi posibila si deci permisa numai in conditiile in care
> ambele biserici ar fi pornit de la premize istorice identice si ar fi
> actionat in circumstante similare. Dar, in timp ce biserica si
> popoarele ortodoxe, inclusiv romanii si biserica lor, au fost
> confruntate permanent si timp de secole cu vitregiile invaziilor si
> ale ocupatiei unor popoare samaniste sau de religie islamica (vezi
> figurile distruse sau ochii impunsi ai sfintilor din picturile murale
> ale unor biserici bizantine din Grecia) dar si de
> "deviatiile" unor cruciade "latine" (motiv
> pentru care papa Ioan Paul al II-lea a cerut, ca o reparatie
> istorica, iertare crestinilor ortodocsi!), Occidentul prospera. In
> Occident este acum epoca edificarii marilor catedrale, romanice sau
> gotice, este epoca misticismului, a scolasticii, a intemeierii
> oraselor medievale si a primelor universitati. Dar, chiar si in
> circumstantele istorice mai mult decat vitrege, dintre secolele
> X-XIX, biserica ortodoxa romaneasca a gasit ragazul sa indemne
> carturari modesti si anonimi ca, in linistea chiliilor, sa puna pe
> hartie ganduri si idei religioase, sa transcrie manuscrise, iar
> mesteri pietrari sau simpli lemnari, uitati de timp, indemnati de
> aceasi biserica, sa ridice in piatra sau in lemn modeste marturii
> ale straduintelor culturale ale neamului romanesc. A nega aceste
> realitati sau a le diminua importanta, raportandu-le la orizonturi
> culturale diferite, ferite de urgia timpurilor, este o dovada certa
> fie de rea vointa, fie de ignoranta.
> >
> 
> 

La 2004-12-26 02:51:30, Paul din Ohio a scris:

> 2.De acord ca Biserica era LEGEA.Prin urmare ea a format modul de
> viata, mentalitatile si etica muncii ale poporului roman (similare
> pina la identificare cu cele din celelalte tari ortodoxe).3.Nu numai
> vicisitudinile istorice sint de vina pentru inapoierea culturala ci
> insasi biserica.Ea a tinut principatele intr-un spatiu de cultura
> INFERIOR.

Inferior? Ma faci sa rad... Poti sa dezvolti putin ideea?

Ceea ce numesti tu "cultura" - acceptiunea moderna a termenului - a aparut in Occident IN POFIDA BISERICII CATOLICE si nicidecum nu a fost promovata de ea. Ada-ti aminte doar de "iluminismul" secolului al XVIII-lea.

In ce priveste perioada medievala, ai putea sa-mi explici mai pe indelete cu ce-i este inferior Grigorie Palama lui Toma d'Aquino? Sau, ceva mai tarziu, cu ce-i este inferior Mihail Psellos lui Jakob Boehme?

> Nici nu putea fi vorba de trimiterea tinerilor la studii in
> Occidentul "eretic".In schimb nu s-au publicat carti in
> romaneste pina in secolul al XVII-lea (ci numai in slavona;dupa aceea
> se publicau mai multe carti in... greceste).

Lasand la o parte exemplele dein secolul al XVI-lea pe care le-am dat deja in comentariul interior (Palia de la Orastie si tipariturile lui Coresi), pana in secolul al XVII-lea in tarile romane extracarpatice nu se publicau carti, "period". Si sa nu-mi spui ca ortodoxia era de vina pentru asta.

Iar in legatura cu studiile din "Occidentul eretic", destui boieri si-au trimis copiii la studii - fie in Polonia, Ungaria, Italia, etc. Exemple tipice au fost Luca Arbore, scolit la Cracovia si la Venetia si, mai tarziu, Theodosie Rudeanu (logofatul lui Mihai) care a invatat in Italia. Daca mai vrei exemple, iti mai dau.

> In aceasta perioada, dupa
> cum spune Iorga,nici nu putea fi vorba ca acesti prelati in
> majoritatea lor greci si bulgari sa produca sau sa incurajeze
> producerea unei literaturi romanesti.

Ia explica-mi oleaca cam cum a incurajat biserica catolica dezvoltarea unei literaturi in limbile nationale in perioada asta in Occident (in Germania de exemplu). Parca nu stii ca pana prin secolul al XVIII-lea, "secolul luminilor", toti invatatii occidentali scriau in latina? Pana si Paracelsus sau Bacon (Francis, nu Roger), ambii din tari protestante (unul in Elvetia si celalalt in Anglia) au scris in in latina si nu in franceza sau engleza.

Si, intrebarea cea mai tare dintre toate: cand a incetat latina de a mai fi limba oficiala de cult la catolici? Aud? Si mai vorbesti de sprijinirea literaturii nationale la catolici...

> Tot in aceasta perioada, averile
> manastiresti au crescut pina la aproape o treime din pamintul arabil
> al tarii (1859).

Sa discutam putin despre averile si influenta ordinelor calugaresti din Occident? Templierii, Benedictinii sau Iezuitii? Ce spui tu Frantz? Cu ce-i mai bun catolicismul decat Ortodoxia?

Iar in ceea ce priveste stiinta de exemplu, stii ca Sf. Ioan Damaschinul afirma in "Dogmatica" inca din sec. VII-VIII ca pamantul este rotund, ca "se sprijina pe nimic" ("pluteste" in spatiu, am zice noi in zilele noastre) si ca este in miscare in spatiu?

Pentru afirmatii de genul asta Giordano Bruno a fost ars pe rug aproape 1000 de ani mai tarziu (in 1600) si Galileu era s-o pateasca nasol de tot pentru al sau "e pur si muove"?

Cum a sprijinit catolicismul dezvolatarea stiintei? Iar daca e sa luam protestantismul la bani marunti, stii ca Luther l-a facut bou pe Copernic fiindca sustinea teoria heliocentrica?

Asa ca, dragul meu, mai scuteste-ma cu "beneficiile" culturale si stiintifice pe care le-a revarsat catolicismul asupra credinciosilor sai.

> Dupa cum vezi, biserica este responsabila de multe
> dintre racilele Romaniei.La 2004-12-26 00:54:34, synd a scris:
> 

Chiar ma intrebam pe unde esti si cit de violent vei reactiona cind apari. Cred ca ai facut mari eforturi sa te abtzii. :-)

Mai, asta nu inteleg eu la ortodocshi : de ce se reped una-doua sa dea cu bita in capetele ne-ortodoxe, de ce nu sint putin mai reflexivi, mai toleranti cu cei altfel decit ei. Se pare insa ca chiar nu e nimic de inteles aici.

Am citit mai demult relatarea unei « discutii » intre Cleopa al vostru si un oarecare doctor in teologie (cu doctoratul luat la Viena, daca mai tin bine minte, nu la vreo universitate din Tirgu-Jiu sau Caracal, sa ne intelegem) in care, furios si dispretuitor inca inainte de a-l vedea sau asculta, Cleopa cere arogant sa-i fie adusa « victima », ii pune la repezeala o intrebare « de incuietoare » privind un anumit detaliu din istoria crestinismului si, dupa raspunsul nemultumitor primit, ii scuipa pur si simplu un torent de invective si insulte bietului om in fatza inainte de a-l da pe usa afara.

Pe bune, acum, nu crezi ca biserica lui Teoctist ar trebui sa ceara scuze publice Bisericii Greco-Catolice din Ardeal pentru toate crimele, furturile si magariile la care s-a dedat, impreuna cu comunistii, impotriva acesteia inainte de a pretinde respectul cuiva?

Parerea mea este ca Biserica Unita a platit cu virf si indesat pentru eroarea de a fi fost factorul determinant al intimplarii nefericite de la 1 dec. 1918. Si tot parerea mea este ca aceeasi biserica va sti cum sa repare raul pe care, fara sa vrea, l-a facut ardelenilor.

Sarbatori fericite in continuare! :-)

L-am postat acu' mai mult de-o ora!

La 2004-12-26 05:10:41, Scorilo a scris:

> La 2004-12-26 02:51:30, Paul din Ohio a scris:
>
> > 2.De acord ca Biserica era LEGEA.Prin urmare ea a format modul de
> > viata, mentalitatile si etica muncii ale poporului roman (similare
> > pina la identificare cu cele din celelalte tari ortodoxe).3.Nu numai
> > vicisitudinile istorice sint de vina pentru inapoierea culturala ci
> > insasi biserica.Ea a tinut principatele intr-un spatiu de cultura
> > INFERIOR.
>
> Inferior? Ma faci sa rad... Poti sa dezvolti putin ideea?
>
> Ceea ce numesti tu "cultura" - acceptiunea moderna a
> termenului - a aparut in Occident IN POFIDA BISERICII CATOLICE si
> nicidecum nu a fost promovata de ea. Ada-ti aminte doar de
> "iluminismul" secolului al XVIII-lea.
>
> In ce priveste perioada medievala, ai putea sa-mi explici mai pe
> indelete cu ce-i este inferior Grigorie Palama lui Toma d'Aquino?
> Sau, ceva mai tarziu, cu ce-i este inferior Mihail Psellos lui Jakob
> Boehme?
>
> > Nici nu putea fi vorba de trimiterea tinerilor la studii in
> > Occidentul "eretic".In schimb nu s-au publicat carti in
> > romaneste pina in secolul al XVII-lea (ci numai in slavona;dupa aceea
> > se publicau mai multe carti in... greceste).
>
> Lasand la o parte exemplele dein secolul al XVI-lea pe care le-am dat
> deja in comentariul interior (Palia de la Orastie si tipariturile lui
> Coresi), pana in secolul al XVII-lea in tarile romane extracarpatice
> nu se publicau carti, "period". Si sa nu-mi spui ca
> ortodoxia era de vina pentru asta.
>
> Iar in legatura cu studiile din "Occidentul eretic", destui
> boieri si-au trimis copiii la studii - fie in Polonia, Ungaria,
> Italia, etc. Exemple tipice au fost Luca Arbore, scolit la Cracovia
> si la Venetia si, mai tarziu, Theodosie Rudeanu (logofatul lui Mihai)
> care a invatat in Italia. Daca mai vrei exemple, iti mai dau.
>
> > In aceasta perioada, dupa
> > cum spune Iorga,nici nu putea fi vorba ca acesti prelati in
> > majoritatea lor greci si bulgari sa produca sau sa incurajeze
> > producerea unei literaturi romanesti.
>
> Ia explica-mi oleaca cam cum a incurajat biserica catolica dezvoltarea
> unei literaturi in limbile nationale in perioada asta in Occident (in
> Germania de exemplu). Parca nu stii ca pana prin secolul al
> XVIII-lea, "secolul luminilor", toti invatatii occidentali
> scriau in latina? Pana si Paracelsus sau Bacon (Francis, nu Roger),
> ambii din tari protestante (unul in Elvetia si celalalt in Anglia) au
> scris in in latina si nu in franceza sau engleza.
>
> Si, intrebarea cea mai tare dintre toate: cand a incetat latina de a
> mai fi limba oficiala de cult la catolici? Aud? Si mai vorbesti de
> sprijinirea literaturii nationale la catolici...
>
> > Tot in aceasta perioada, averile
> > manastiresti au crescut pina la aproape o treime din pamintul arabil
> > al tarii (1859).
>
> Sa discutam putin despre averile si influenta ordinelor calugaresti
> din Occident? Templierii, Benedictinii sau Iezuitii? Ce spui tu
> Frantz? Cu ce-i mai bun catolicismul decat Ortodoxia?
>
> Iar in ceea ce priveste stiinta de exemplu, stii ca Sf. Ioan
> Damaschinul afirma in "Dogmatica" inca din sec. VII-VIII ca
> pamantul este rotund, ca "se sprijina pe nimic"
> ("pluteste" in spatiu, am zice noi in zilele noastre) si ca
> este in miscare in spatiu?
>
> Pentru afirmatii de genul asta Giordano Bruno a fost ars pe rug
> aproape 1000 de ani mai tarziu (in 1600) si Galileu era s-o pateasca
> nasol de tot pentru al sau "e pur si muove"?
>
> Cum a sprijinit catolicismul dezvolatarea stiintei? Iar daca e sa luam
> protestantismul la bani marunti, stii ca Luther l-a facut bou pe
> Copernic fiindca sustinea teoria heliocentrica?
>
> Asa ca, dragul meu, mai scuteste-ma cu "beneficiile"
> culturale si stiintifice pe care le-a revarsat catolicismul asupra
> credinciosilor sai.
>
> > Dupa cum vezi, biserica este responsabila de multe
> > dintre racilele Romaniei.La 2004-12-26 00:54:34, synd a scris:



...iar iubirea e oarba. Eu unul nu ma bag in astfel de chestii. Stiu ca nici macar o gluma nu poti sa accepti in astfel de situatii. Numai ca, aici fiind un loc public, o s-o zic pentru ceilalti, fiindca postarea ta mi-a adus-o in minte si nu vad de ce m-as cenzura:

O delegatie de metroisti sovietici soseste la New York si este invitata sa coboare in subteran. Vine prima garnitura si, fix dupa zece minute, soseste urmatoarea. "La noi, garniturile sosesc in statie cu exactitate din zece in zece minute", le spune, cam timorat, seful delegatiei americane. Sovieticii se strang la un mic sfat si, dupa 30 de secunde, prezinta varianta lor oficiala : "La noi, la Moscova, trenurile vin, cu exactitate de ceas Pobeda, din 5 in cinci minute!". Vizita le este intoarsa la scurt timp si cele doua delegatii coboara in metroul moscovit. Dupa prima garnitura trec 5,6,7,8,9,10,15 minute si nu se intampla nimic. "Ei?! face timid americanul. "Voi vorbiti, care linsati negri?!"

Si inca una, bonus pentru Paul, fiindca stiu ca ii plac sovieticii:
O delegatie de pictori americani a fost invitata la Moscova si, la aeroport, a fost asteptata de o importanta delegatie de pictori sovietici. Toti, in civil.

"Organizatiile internationale bazate pe state cu cultura comuna, cum ar fi EU, au cu mult mai mult succes decit cele care incearca sa transceanda culturi. Timp de 45 de ani Cortina de Fier a fost linia centrala de separatie in Europa. Aceasta linie s-a mutat citeva sute de mile spre est. Ea este acum linia separind popoarele Crestinismului Occidental, pe de o parte, de popoarele musulmane si ortodoxe pe de alta parte. (…) Revitalizarea religiei in multe parti ale lumii accentueaza aceste diferente culturale."


Pe de o parte Huntington se îngrijoreaza
de identitatea nationala a Statelor Unite
din cauza imigratiei sud-americane, în
majoritate catolica si pe alta parte ne
lauda catolicismul occidental si vrea
neaparat ortodoxia alaturi de religia
musulmana. Sa fim seriosi.
Nu cu argumentatia lui Huntington o sa
desprindeti Ardealul de Romania, asa
cum v-ati laudat pe forum ca ar fi misiunea
dvs. Istoria religiilor este un exercitiu extrem
de dificil iar cînd religia devine un scop
politic, exercitiul devine chiar periculos.

La 2004-12-26 06:19:19, fading_denver a scris:

> Chiar ma intrebam pe unde esti si cit de violent vei reactiona cind
> apari. Cred ca ai facut mari eforturi sa te abtzii. :-)

Ia uite, ai facut eforturi sa-mi studiezi stilul?!? Ma simt magulit...:-))

Dar mai jos vad ca schimbi subiectul si o intorci ca la Ploiesti, desi te dai ardelean, si ca in loc sa raspunzi tot la obiect unor critici aduse la obiect, punct cu punct, te dedai la provocari ordinare - desi ceream sa fim lasati sa ne tihneasca Craciunul - asa ca am sa-ti raspund pe masura.

> Mai, asta nu inteleg eu la ortodocshi : de ce se reped una-doua sa dea
> cu bita in capetele ne-ortodoxe, de ce nu sint putin mai reflexivi,
> mai toleranti cu cei altfel decit ei.

Intai si intai hotarati-va: cum vreti sa fie ortodocsii? Mai reflexivi, meditatitivi, contemplativi, etc. sau mai activi? Te intreb pentru ca astia de teapa ta, care care nu pierd nici o ocazie ca sa evidentieze superioritatea catolicismului sau a protestantismului asupra Ortodoxiei, isi fac un punct de onoare din a arata ca orodocsii sunt un fel de mutalai care nu fac nimic alta decat stau tot timpul cu ochii atintiti la ceruri, in timp ce catolicismul (sau dupa caz, protestantismul) e mult mai activ si mai - era sa zic ancorat in sinergia faptelor - cu picioarele pe pamant.

Al doilea; toleranta e de doua feluri: buna sau rea. De asemenea exista lucruri care pot fi tolerate si lucruri care nu nu pot (si nu trebuie) tolerate sub nici o forma. Exemple edificatoare - atat de unele cat si de altele - s-ar putea da din toate domeniile, insa cred ca intelegi destul de bine ce vreau sa zic si fara sa-ti desenez. Problema cea mare e in ce categorie incadrezi un lucru anume, la tolerabile sau la intolerabile?

Parerea mea e ca de cel putin vreo patru secole incoace - de cand a iesit din faza ei militanta - Biserica Ortodoxa (cea Romana cel putin) a tolerat prea multe lucruri care n-ar fi trebuit tolerate, asa ca am ajuns sa ni se suie in spinare tot felul de lifte...

Tot parerea mea e ca ar trebui sa ne insusim critica si sa ne scuturam de pasivitate, contemplativitate, etc., scuturandu-ne totodata si liftele din spinare - chiar daca ele protesteaza - si ca ar trebui sa determinam Biserica Ortodoxa sa iasa din letargie si sa reintre intr-o faza militanta. Daca nu de alta, atunci macar ca sa nu mai fim acuzati de pasivitate. Si sa vedem cum le-o place asta activilor nostri denigratori.

> Se pare insa ca chiar nu e nimic de inteles aici.

Sper ca te-am lamurit cu cele de mai sus. Daca nici acum n-ai inteles, data viitoare iti desenez.

> Am citit mai demult relatarea unei « discutii » intre
> Cleopa al vostru si un oarecare doctor in teologie (cu doctoratul
> luat la Viena, daca mai tin bine minte, nu la vreo universitate din
> Tirgu-Jiu sau Caracal, sa ne intelegem) in care, furios si
> dispretuitor inca inainte de a-l vedea sau asculta, Cleopa cere
> arogant sa-i fie adusa « victima », ii pune la repezeala
> o intrebare « de incuietoare » privind un anumit detaliu
> din istoria crestinismului si, dupa raspunsul nemultumitor primit, ii
> scuipa pur si simplu un torent de invective si insulte bietului om in
> fatza inainte de a-l da pe usa afara.

Am citit si eu discutia respectiva - pe care o prezinti partinitor (cum ai procedat si cu altele aici), pentru ca nu era vorba nici de furie, nici de aroganta, nici de dispret la parintele Cleopa al nostru (da, ni-l asumam!), precum n-a fost vorba nici de o singura intrebare ci de o discutie destul de lunga, care - din nefericire pentru respectivul doctor in teologie - s-a dovedit a fi incuietoare cam pe tot parcursul ei.

Daca parintele Cleopa l-o fi luat nitel mai tare, asta nu mai mira si nici nu-l condamn de loc; ba chiar il aprob. Cand lupul intra in stana, datoria ciobanului este sa puna mana pe bata si sa asmuta cainii, nu sa-l invite pe lup la masa sau, mai rau, sa-l bage in tarcul oilor (daca mi se permite sa ma exprim metaforic). Si apoi, trebuie sa luam in considerare ca nu parintele nostru Cleopa s-a dus peste el, ci invers. Dracu' l-a pus sa se duca la manastire si sa provoace discutii?! Eu zic ca a primit nici mai mult nici mai putin decat ce-a cautat...

> Pe bune, acum, nu crezi ca biserica lui Teoctist ar trebui sa ceara
> scuze publice Bisericii Greco-Catolice din Ardeal pentru toate
> crimele, furturile si magariile la care s-a dedat, impreuna cu
> comunistii, impotriva acesteia inainte de a pretinde respectul cuiva?

Unu la mana: Biserica Ortodoxa Romana nu e a lui Teoctist; cum n-a fost nici a lui Miron, a lui Nicodim, Iustinian sau Iustin.

Al doilea la mana: eu cred ca lamurirea problemei daca Patriarhul Romaniei ar avea vreun motiv intemeiat sa-si ceara scuze de la catolici (in varianta greco- sau cea pura) ar trebui amanata pana dupa ce respectivii catolici isi vor fi cerut scuze pentru (ca sa te citez) "crimele, furturile si magariile la care s-au dedat" in timpul convertirii fortate a romanilor la Uniatie, incepand din 1701 incoace, inclusiv pentru daramarea - cu tunurile! - a peste 150 de biserici si manastiri ortodoxe din Transilvania, precum si pentru persecutiile religioase si pentru regimul de deznationalizare la care au fost supusi constant atat inainte cat si dupa acel fatidic an 1701 cei care au ales sa-si pastreze credinda si identitatea nationala.

Parerea mea e ca atata vreme cat Papa - dragutul de el - tace chitic referitor la aceste aspecte precum si la altele, mai putin mediatizate de propaganda (greco)-catolica, ale convertirii romanilor din Transilvania la Uniatism, Patriarhul nostru nu are nici un motiv de a rupe tacerea. Tu ce zici? Dam cartile pe fata?

> Parerea mea este ca Biserica Unita a platit cu virf si indesat pentru
> eroarea de a fi fost factorul determinant al intimplarii nefericite
> de la 1 dec. 1918.

Parerea mea e ca biserica unita a fost un factor, insa nu unicul si nici cel determinant la "intamplarea" de la 1 dec. 1918.

> Si tot parerea mea este ca aceeasi biserica va sti
> cum sa repare raul pe care, fara sa vrea, l-a facut ardelenilor.

E o remarca pe care ma abtin s-o comentez...

> Sarbatori fericite in continuare! :-)

Si tie la fel. Adica la fel de fericite cum ai incercat sa mi le faci mie... :-)))

Hai sa traiesti,
Scorilo

P.S. Daca imi gasesc timp, am sa incerc sa-ti raspund - dupa puterile mele - si la aberatiile din celelalte comentarii.

La 2004-12-26 10:16:04, fading_denver a scris:
> ...iar iubirea e oarba. Eu unul nu ma bag in astfel de chestii. Stiu
> ca nici macar o gluma nu poti sa accepti in astfel de situatii. Numai
> ca, aici fiind un loc public, o s-o zic pentru ceilalti, fiindca
> postarea ta mi-a adus-o in minte si nu vad de ce m-as cenzura:
> 
> O delegatie de metroisti sovietici soseste la New York si este
> invitata sa coboare in subteran. Vine prima garnitura si, fix dupa
> zece minute, soseste urmatoarea. "La noi, garniturile sosesc in
> statie cu exactitate din zece in zece minute", le spune, cam
> timorat, seful delegatiei americane. Sovieticii se strang la un mic
> sfat si, dupa 30 de secunde, prezinta varianta lor oficiala :
> "La noi, la Moscova, trenurile vin, cu exactitate de ceas
> Pobeda, din 5 in cinci minute!". Vizita le este intoarsa la
> scurt timp si cele doua delegatii coboara in metroul moscovit. Dupa
> prima garnitura trec 5,6,7,8,9,10,15 minute si nu se intampla nimic.
> "Ei?! face timid americanul. "Voi vorbiti, care linsati
> negri?!"

Cheap shot, amice!

Parca se incerca o analiza comparativa a catolicismului cu Ortodoxia, sau n-am inteles eu bine? Si Paul, cu tine si cu toata haita tabaraserati pe bietul synd, incercand sa-i demonstrati superioritatea catolicismului asupra Ortodoxiei in diverse aspecte. Asa ca acuzatia implicita din banc cum ca as fi raspuns pe langa subiect e cu totul deplasata.

Si atunci, daca se analizeaza un lucru comaparitiv cu altul, mice de ce nu mi se da voie sa fac comparatii? I-am raspuns lui Paul - care incerca sa demosnstreze superioritatea catolicismului - pe puncte, incepand cu "incurajarea literaturii nationale", bogatia si influenta calugarilor in societate si terminand cu stiinta si cultura (de care el nu prea are, altfel n-ar fi adus argumente atat de usor de combatut), aratandu-i niste lucruri pe care el se pare ca omisese de a le lua in considerare in comparatiile sale.

Si din care cultura se pare ca nici tu nu prea ai, altfel mi-ai fi raspuns cu contra-argumente, nu cu bancuri... Se pare ca "cultura" ta se reduce la copy-paste. Paul macar incearca sa argumenteze, nu vine cu colaje de citate.

Hai sa traiesti,
Scorilo

P.S. Pentru moderator: sper ca sa nu va mai ia doua ceasuri sa-mi postati comentariul. Multumesc.

- Faptul ca protoromanii se foloseau de un limbaj care contzinea cca 3/5 cuvinte slave se datoreaza si asimilarii care s-a produs intre ei si bulgarii care au stat cca 2-3 secole pe teritoriul transilvan. Aceasta asimilare esxplica si "disparitzia misterioasa" a dacilor liberi si aparitzia in istoria bulgara a termenului de daco-bulgari, in plus de asta unii dintre primii tzari bulgari au fost de origine romana (Fratzii Asanesti) deci infuentza bisericii slavone asupra limbi protoromanilor si a romanilor din evului mediu , pana la inceputul secolului 19 a fost limitata, cuvintele uzuale au fost in limba vorbita cam tot in aceasi proportzie ca la protoromani, .... modernizarea limbii s-a produs cu incepand cu intoarcerea pasoptistilor de la Paris.

- Alta ineptzie debitata de Scolrilo este nerecunoasterea superioritatzii culturii sub influentza religiei catolice. Un argument in favoarea superioritatzii este nu numai temeinicia cu care se instruiau preotzii catolici, seriozitatea cu care se facea se facea instructzia lor exemplu eruditzia iezuitzilor acceptata si azi ca deosebita si in coomparatzie cu aceasta usurintza cu care se numeau preotzii ortodocsi de cele mai multe ori straini total de eruditzie (vezi ce spune Ehrler la aceasta tema). Vezi in acest context numarul mare de Universitatzi germane in secolul 14 (5 bucatzi) cand pe la ortodocsi sufla vantul.

- Metehnele romanilor pot sa fie mostenire si etnica si istorica .... despre Traci se stie ca aveau ca meteahna dezbinarea, .... apoi conditziile istorice de formare si supravietzuire a poporului roman care ca pastor a trait ascunsi prin Codrul frate bun cu Romanul nu permiteau o organizare sociala asemenea celor ce locuiau in campii campii si se indeletniceau cu agricultura, si care nefiind atat de protejatzi trebuiau sa se organizeze pentru a supravietzui.

La 2004-12-26 15:41:12, Harbuzache a scris:

> - Faptul ca protoromanii se foloseau de un limbaj care contzinea cca
> 3/5 cuvinte slave se datoreaza si asimilarii care s-a produs intre ei
> si bulgarii care au stat cca 2-3 secole pe teritoriul transilvan.
> Aceasta asimilare esxplica si "disparitzia misterioasa" a
> dacilor liberi si aparitzia in istoria bulgara a termenului de
> daco-bulgari, in plus de asta unii dintre primii tzari bulgari au
> fost de origine romana (Fratzii Asanesti) deci infuentza bisericii
> slavone asupra limbi protoromanilor si a romanilor din evului mediu ,
> pana la inceputul secolului 19 a fost limitata, cuvintele uzuale au
> fost in limba vorbita cam tot in aceasi proportzie ca la protoromani,
> .... modernizarea limbii s-a produs cu incepand cu intoarcerea
> pasoptistilor de la Paris.

Paragraful de mai sus nu prea il inteleg, avand in vedere ca in comentariile mele nu am adus in discutie influentele slavonei asupra protoromanilor.

>  - Alta ineptzie debitata de Scolrilo este nerecunoasterea
> superioritatzii culturii sub influentza religiei catolice. Un
> argument in favoarea superioritatzii este nu numai temeinicia cu care
> se instruiau preotzii catolici, seriozitatea cu care se facea se facea
> instructzia lor exemplu eruditzia iezuitzilor acceptata si azi ca
> deosebita si in coomparatzie cu aceasta usurintza cu care se numeau
> preotzii ortodocsi de cele mai multe ori straini total de eruditzie

Aici faci o confuzie intre categorii: compari preotii de mir ortodocsi cu iezuitii, care erau calugari. Daca vrei sa faci o comparatie corecta, atunci compara-i pe iezuiti cu cu calugarii ortodocsi (de la Athos, din Tara Sfanta, de la Sinai, sau de unde vrei tu). Cat despre preotii catolici obisnuiti, te rog sa-mi dai mai multe date despre cum se instruiau, pentru ca eu am citit cu totul altceva despre preotii catolici medievali.

> (vezi ce spune Ehrler la aceasta tema). Vezi in acest context numarul
> mare de Universitatzi germane in secolul 14 (5 bucatzi) cand pe la
> ortodocsi sufla vantul.

Vorbesti ca sa nu taci. In timp ce occidentalii studiau in secolul pe vremea aia trivium (gramatica, retorica, dialectica) si - posibil - quadrivium (aritmetica, muzica, geometria si astronomia), in scolile de la Bizant se studia pe langa asta si Platon, Aristotel, Socrate (deci si fizica si alte stiinte naturale), precum filozofi si scriitori latini.

Occidentalii l-au (re)descoperit pe Platon de-abia dupa ce calugari greci refugiati in Italia dupa cucerirea Bizantului, fiind invitati sa tina cursuri la la universitatile occidentale, au descoperit lacunele de pregatire ale acestora.

> - Metehnele romanilor pot sa fie mostenire si etnica si istorica ....
> despre Traci se stie ca aveau ca meteahna dezbinarea, .... apoi
> conditziile istorice de formare si supravietzuire a poporului roman
> care ca pastor a trait ascunsi prin Codrul frate bun cu Romanul nu
> permiteau o organizare sociala asemenea celor ce locuiau in campii
> campii si se indeletniceau cu agricultura, si care nefiind atat de
> protejatzi trebuiau sa se organizeze pentru a supravietzui.

Paragraful asta iar nu inteleg ce legatura are cu comentariile mele anterioare...

La 2004-12-26 15:41:12, Harbuzache a scris:

> - Faptul ca protoromanii se foloseau de un limbaj care contzinea cca
> 3/5 cuvinte slave se datoreaza si asimilarii care s-a produs intre ei
> si bulgarii care au stat cca 2-3 secole pe teritoriul transilvan.
> Aceasta asimilare esxplica si "disparitzia misterioasa" a
> dacilor liberi si aparitzia in istoria bulgara a termenului de
> daco-bulgari, in plus de asta unii dintre primii tzari bulgari au
> fost de origine romana (Fratzii Asanesti) deci infuentza bisericii
> slavone asupra limbi protoromanilor si a romanilor din evului mediu ,
> pana la inceputul secolului 19 a fost limitata, cuvintele uzuale au
> fost in limba vorbita cam tot in aceasi proportzie ca la protoromani,
> .... modernizarea limbii s-a produs cu incepand cu intoarcerea
> pasoptistilor de la Paris.
>
> - Alta ineptzie debitata de Scolrilo este nerecunoasterea
> superioritatzii culturii sub influentza religiei catolice. Un
> argument in favoarea superioritatzii este nu numai temeinicia cu care
> se instruiau preotzii catolici, seriozitatea cu care se facea se facea
> instructzia lor exemplu eruditzia iezuitzilor acceptata si azi ca
> deosebita si in coomparatzie cu aceasta usurintza cu care se numeau
> preotzii ortodocsi de cele mai multe ori straini total de eruditzie
> (vezi ce spune Ehrler la aceasta tema). Vezi in acest context numarul
> mare de Universitatzi germane in secolul 14 (5 bucatzi) cand pe la
> ortodocsi sufla vantul.
>
> - Metehnele romanilor pot sa fie mostenire si etnica si istorica ....
> despre Traci se stie ca aveau ca meteahna dezbinarea, .... apoi
> conditziile istorice de formare si supravietzuire a poporului roman
> care ca pastor a trait ascunsi prin Codrul frate bun cu Romanul nu
> permiteau o organizare sociala asemenea celor ce locuiau in campii
> campii si se indeletniceau cu agricultura, si care nefiind atat de
> protejatzi trebuiau sa se organizeze pentru a supravietzui.
>
>
>

1) Slavii asimilati de protoromani nu au fost bulgari, ci au apartinut ramurilor de sud, de sud-est dar si de vest ale slavilor. Este adevarat ca unii cercetatori (G. Weigand) ii considera bulgari, dar Scheiner ii apreciaza ca fiind sarbo-croati, iar Pic ii considera ruteni. Afirmatia de mai sus as putea sa ti-o demonstrez cu argumente ale lingvisticii istorice.

2) Cultura umanista a Occidentului, Renasterea, datoreaza enorm eruditilor ortodocsi bizantini. Scorilo a enumerat deja cateva nume celebre de eruditi greci stabiliti in Italia. Eu as putea adauga listei inca cateva zeci de nume. Cert este ca nivelul de civilizatie si de cultura atinse de Bizant si de biserica sa a fost timp de secole, pana la prabusirea Constantinopolului in 1453, inegalat in Occident. Atunci cand in Constantinopol se ridica Hagia Sophia, in timpul imparatului Justinian, la Roma exista doar o nesemnificativa bazilica, iar Europa Occidentala era presarata de biserici si manastiri de lemn (similare celor romanesti). Manastirile ortodoxe de la Muntele Athos nu-si gasesc nici azi un corespondent in "lumea civilizata". Acolo se afla tezaurizata, timp de peste un mileniu, o comoara de cultura si de civilizatie crestin ortodoxa, care denota, printre altele, si gradul superior de instructie al clerului ortodox.

3. Nu numai romanii au metehne. Meteahna este, daca vrei, o notiune generala, specifica tuturor popoarelor, inclusiv germanilor, francezilor, englezilor si americanilor. Fiecare cu meteahnele sale. Insusi mult utilizatul termen pejorativ de "balcanism", este, de fapt , o incercare de a disimula ororile savarsite, unele chiar recent, de catre popoarele "civilizate", catolice sau protestante, ale Occidentului.


Dezbaterea este sterila, iar eu am inceput sa obosesc tot contracarand atatea banalitati...

La 2004-12-26 15:41:12, Harbuzache a scris:

> - Faptul ca protoromanii se foloseau de un limbaj care contzinea cca
> 3/5 cuvinte slave se datoreaza si asimilarii care s-a produs intre ei
> si bulgarii care au stat cca 2-3 secole pe teritoriul transilvan.
> Aceasta asimilare esxplica si "disparitzia misterioasa" a
> dacilor liberi si aparitzia in istoria bulgara a termenului de
> daco-bulgari, in plus de asta unii dintre primii tzari bulgari au
> fost de origine romana (Fratzii Asanesti) deci infuentza bisericii
> slavone asupra limbi protoromanilor si a romanilor din evului mediu ,
> pana la inceputul secolului 19 a fost limitata, cuvintele uzuale au
> fost in limba vorbita cam tot in aceasi proportzie ca la protoromani,
> .... modernizarea limbii s-a produs cu incepand cu intoarcerea
> pasoptistilor de la Paris.
>
> - Alta ineptzie debitata de Scolrilo este nerecunoasterea
> superioritatzii culturii sub influentza religiei catolice. Un
> argument in favoarea superioritatzii este nu numai temeinicia cu care
> se instruiau preotzii catolici, seriozitatea cu care se facea se facea
> instructzia lor exemplu eruditzia iezuitzilor acceptata si azi ca
> deosebita si in coomparatzie cu aceasta usurintza cu care se numeau
> preotzii ortodocsi de cele mai multe ori straini total de eruditzie
> (vezi ce spune Ehrler la aceasta tema). Vezi in acest context numarul
> mare de Universitatzi germane in secolul 14 (5 bucatzi) cand pe la
> ortodocsi sufla vantul.
>
> - Metehnele romanilor pot sa fie mostenire si etnica si istorica ....
> despre Traci se stie ca aveau ca meteahna dezbinarea, .... apoi
> conditziile istorice de formare si supravietzuire a poporului roman
> care ca pastor a trait ascunsi prin Codrul frate bun cu Romanul nu
> permiteau o organizare sociala asemenea celor ce locuiau in campii
> campii si se indeletniceau cu agricultura, si care nefiind atat de
> protejatzi trebuiau sa se organizeze pentru a supravietzui.
>
>
>

Si inca ceva despre universitati: cea mai veche si venerabila universitate, in sensul real al cuvantului, a fost intemeiata la inceputul secolului al IX-lea la Constantinopol: se numea Universitatea Magnaura, dupa numele palatului in care era adapostita.

Iti citez in germana: "Das höhere Studium, das während der ikonoklastischen Krisenperiode abgestorben war, erweckte er (imparatul Bardas- NM) zu neuem Leben durch Gründung einer Hochschule am Magnaurapalast, die ein Mittelpunkt der weltlichen Wissenschaft in Byzanz wurde". vezi G. Ostrogorsky, Geschichte des Byzantinischen Staates, Berlin, 1943, p. 155-156.

Exista in acele timpuri vreo universitate in Occident???

Exista in acele timpuri vreo universitate in Occident???

Sigur ca da una fondata cu mai mult de 100 de ani inainte de catre Karl der Grosse la Achen!


La 2004-12-26 16:38:48, synd a scris:

> La 2004-12-26 15:41:12, Harbuzache a scris:
> 
> > - Faptul ca protoromanii se foloseau de un limbaj care contzinea cca
> > 3/5 cuvinte slave se datoreaza si asimilarii care s-a produs intre ei
> > si bulgarii care au stat cca 2-3 secole pe teritoriul transilvan.
> > Aceasta asimilare esxplica si "disparitzia misterioasa" a
> > dacilor liberi si aparitzia in istoria bulgara a termenului de
> > daco-bulgari, in plus de asta unii dintre primii tzari bulgari au
> > fost de origine romana (Fratzii Asanesti) deci infuentza bisericii
> > slavone asupra limbi protoromanilor si a romanilor din evului mediu ,
> > pana la inceputul secolului 19 a fost limitata, cuvintele uzuale au
> > fost in limba vorbita cam tot in aceasi proportzie ca la protoromani,
> > .... modernizarea limbii s-a produs cu incepand cu intoarcerea
> > pasoptistilor de la Paris.
> >
> > - Alta ineptzie debitata de Scolrilo este nerecunoasterea
> > superioritatzii culturii sub influentza religiei catolice. Un
> > argument in favoarea superioritatzii este nu numai temeinicia cu care
> > se instruiau preotzii catolici, seriozitatea cu care se facea se facea
> > instructzia lor exemplu eruditzia iezuitzilor acceptata si azi ca
> > deosebita si in coomparatzie cu aceasta usurintza cu care se numeau
> > preotzii ortodocsi de cele mai multe ori straini total de eruditzie
> > (vezi ce spune Ehrler la aceasta tema). Vezi in acest context numarul
> > mare de Universitatzi germane in secolul 14 (5 bucatzi) cand pe la
> > ortodocsi sufla vantul.
> >
> > - Metehnele romanilor pot sa fie mostenire si etnica si istorica ....
> > despre Traci se stie ca aveau ca meteahna dezbinarea, .... apoi
> > conditziile istorice de formare si supravietzuire a poporului roman
> > care ca pastor a trait ascunsi prin Codrul frate bun cu Romanul nu
> > permiteau o organizare sociala asemenea celor ce locuiau in campii
> > campii si se indeletniceau cu agricultura, si care nefiind atat de
> > protejatzi trebuiau sa se organizeze pentru a supravietzui.
> >
> >
> >
> 
> Si inca ceva despre universitati: cea mai veche si venerabila
> universitate, in sensul real al cuvantului, a fost intemeiata la
> inceputul secolului al IX-lea la Constantinopol: se numea
> Universitatea Magnaura, dupa numele palatului in care era adapostita.
> 
> 
> Iti citez in germana: "Das höhere Studium, das während
> der ikonoklastischen Krisenperiode abgestorben war, erweckte er
> (imparatul Bardas- NM) zu neuem Leben durch Gründung einer
> Hochschule am Magnaurapalast, die ein Mittelpunkt der weltlichen
> Wissenschaft in Byzanz wurde". vezi G. Ostrogorsky, Geschichte
> des Byzantinischen Staates, Berlin, 1943, p. 155-156.
> 
> Exista in acele timpuri vreo universitate in Occident???
>