Editorial

Frigiditate - la femei, se manifesta prin absenta excitatiei si satisfactiei sexuale. Aceasta tulburare poate avea cause organice locale sau datorate abuzului de neuroleptice si tranchilizante sau somnifere, dar mai ales cause psihologice. Poate fi legata de teama de sarcina, de stangacia unirii, de factori endocrini sau de refuzul inconstient ai conditiei feminine. Cam 25% din femei sunt nesatisfacute in viata sexuala. Deseori frigiditatea traduce un conflict interior pe care exploararea psihanalitica pretinde a-l preciza, dramatiza si rezolva.

Frustratie, frustrare afectiva - starea celui care este privat de o satisfactie legitima si este inselat in sperantele sale. Frustrarea poate fi datorata absentei unui obiect, lipsei de bani sau intalnirii unui obstacol in calea indeplinirii dorintelor. De asemenea frigiditatea se manifesta si in cazul in care nu se obtine ceva la care persoana considera ca ar avea dreptul (o promovare,o evaluare sportiva etc.)

Dificultatile sunt numite extreme cind sunt provenite din mediu si interne cind ele depind de individ. Reactiile la frustrare sunt variate: ele depind de natura agentului frustrant si de personalitatea celui care este supus acestuia. In general raspunsul este agresiv. Agresivitatea poate fi dirijata spre un obstacol, deplasata pe un substitut sau reintoarsa catre sine. In unele cazuri, agresiunea total inhibata este inlocuita de regresia la un stadium anterior de dezvoltare (reaparitia unei conduite vechi) ori poate fi dirijata spre exterior, extrapunitiva sau se converteste in reactie de autoacuzare, deci se indreapta spre interior devenind intrapunitiva.

Frustrarea poate fi si apunitiva, adica minimalizata la extreme ca semnificatie si importanta. Fiecare din reactiile la frustrare pot fi de persistenta asupra obstacolului sau situatiei frustrante sau de aparare de sine, sau in fine, raspunsul poate fi orientat spre gasirea unei solutii. Din combinarea acestor tipuri de redirectionari ale agresivitatii generate de frustrare. Data fiind importanta lor si momentul cand se produc, frustrarea antreneaza consecinte mai mult sau mai putin durabile la cei care le traverseaza.

Frustrarile mai putin grave, implicate in severitatea materna,au consecinte asupra formarii caracterului. In cazuri extreme copilul devine egoist, hipersensibil si dependent de parintii sai. Educatia nu consista in a suprima frustrarea ci in a o doza in functie de rezistenta individului. Frustrarea are efecte cu atat mai puternice, cu cit este mai intensa si mai precoce. Cele mai puternice forme de frustrare cele ale pierderii prin deces ale unei persoane apropiate si lipsa de securizare.

Fericirea - stare deosebita de implinire a ceva important, dorit sau a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat. Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense ce nu numai ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica ci si o energizare, o stare de receptivitate si de toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti. In genere fericirea este o stare psihica spre care se aspira.

Ea constituie un puternic suport pentru sperante si pentru trairea ipotezei ca se pot face realizari si mai mari si mai importante, sau in cazul fericirii legate de dragoste, ca ea va dura toata viata. Totusi multi oameni leaga fericirea de faptul ca au noroc sau ca trec prin intamplari favorabile. Frudismul a generat ideea latenta ca oamenii tind mereu spre fericire prin ideea ca in viata se tinde mereu spre evitarea durerii.In orice caz toti oamenii sunt preocupati de realizarea unui confort psihic ceea ce reprezinta construirea cadrului, a salii de asteptare a fericirii.

. Aceasta tulburare poate avea cause organice locale sau datorate abuzului de neuroleptice si tranchilizante sau somnifere, dar mai ales cause psihologice. Poate fi legata de teama de sarcina, de stangacia unirii, de factori endocrini sau de refuzul inconstient ai conditiei feminine. Cam 25% din femei sunt nesatisfacute in viata sexuala. Deseori frigiditatea traduce un conflict interior pe care exploararea psihanalitica pretinde a-l preciza, dramatiza si rezolva.

Frustratie, frustrare afectiva - starea celui care este privat de o satisfactie legitima si este inselat in sperantele sale. Frustrarea poate fi datorata absentei unui obiect, lipsei de bani sau intalnirii unui obstacol in calea indeplinirii dorintelor. De asemenea frigiditatea se manifesta si in cazul in care nu se obtine ceva la care persoana considera ca ar avea dreptul (o promovare,o evaluare sportiva etc.)

Dificultatile sunt numite extreme cind sunt provenite din mediu si interne cind ele depind de individ. Reactiile la frustrare sunt variate: ele depind de natura agentului frustrant si de personalitatea celui care este supus acestuia. In general raspunsul este agresiv. Agresivitatea poate fi dirijata spre un obstacol, deplasata pe un substitut sau reintoarsa catre sine. In unele cazuri, agresiunea total inhibata este inlocuita de regresia la un stadium anterior de dezvoltare (reaparitia unei conduite vechi) ori poate fi dirijata spre exterior, extrapunitiva sau se converteste in reactie de autoacuzare, deci se indreapta spre interior devenind intrapunitiva.

Frustrarea poate fi si apunitiva, adica minimalizata la extreme ca semnificatie si importanta. Fiecare din reactiile la frustrare pot fi de persistenta asupra obstacolului sau situatiei frustrante sau de aparare de sine, sau in fine, raspunsul poate fi orientat spre gasirea unei solutii. Din combinarea acestor tipuri de redirectionari ale agresivitatii generate de frustrare. Data fiind importanta lor si momentul cand se produc, frustrarea antreneaza consecinte mai mult sau mai putin durabile la cei care le traverseaza.

Frustrarile mai putin grave, implicate in severitatea materna,au consecinte asupra formarii caracterului. In cazuri extreme copilul devine egoist, hipersensibil si dependent de parintii sai. Educatia nu consista in a suprima frustrarea ci in a o doza in functie de rezistenta individului. Frustrarea are efecte cu atat mai puternice, cu cit este mai intensa si mai precoce. Cele mai puternice forme de frustrare cele ale pierderii prin deces ale unei persoane apropiate si lipsa de securizare.

Fericirea - stare deosebita de implinire a ceva important, dorit sau a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat. Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense ce nu numai ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica ci si o energizare, o stare de receptivitate si de toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti. In genere fericirea este o stare psihica spre care se aspira.

Ea constituie un puternic suport pentru sperante si pentru trairea ipotezei ca se pot face realizari si mai mari si mai importante, sau in cazul fericirii legate de dragoste, ca ea va dura toata viata. Totusi multi oameni leaga fericirea de faptul ca au noroc sau ca trec prin intamplari favorabile. Frudismul a generat ideea latenta ca oamenii tind mereu spre fericire prin ideea ca in viata se tinde mereu spre evitarea durerii.In orice caz toti oamenii sunt preocupati de realizarea unui confort psihic ceea ce reprezinta construirea cadrului, a salii de asteptare a fericirii.