Editorial

nu ma pot impiedica sa nu rad de zisele lui Nasu. Lasand la o parte ca s-au scris rauri de cerneala despre subiect, ca nu vine cu nimic nou, incita forumistii-n draci. Simpatica Diana-Andreea ne povesteste cu farmec scriitoricesc de calitate patanii morale parintesti, viziuni apocaliptice rasar din alte condeie virtuale, unii sar in apararea marinarului dar sunt imediat pusi la punct de cerberi electronici. De unde atata pasiune, oare ce dezlantuie furtuna, ce vor acesti oameni. E simplu. Un papagal la Cotroceni, un taietor de panglici, strangator de maini de ambasador, amfitrion de susanele poltice (asa zisele consultari politice la care nimic nu se hoataraste). In timpul asta, cei care cu adevarat conduc tara, isi freaca mainile, se scarpina pe burta si invart euroii cu lopata. Gigi Becalii isi vad linistit de treaba. E ca la taraba de tir de la targuri unde tragi la tinta si astepti sa ti se dea cadoul. Desi marinarul ma lasa rece, nu ma pot opri in a-l admira. Trebuie sa fii un om deosebit sa starnesti atatea emotii, fie ele de ura (90%) ori iubire, dar nu indiferenta. Numai un alt individ ar putea starni mai mult circ mediatic. Vadim Tudor. Romani, votati-l data aviatoare si va promit Never a dull moment. Mai ales cand isi pune costumul alb.