Dupa ce-i dati drumul si la aceasta de mai jos,
ziceti-mi ce a fost de cenzurat?
Deci, primii oameni s-au lasat pacaliti sa guste din pomul
cunoasterii (binelui si a raului), nu cel al vietii, amandoi
fiind interzisi, caci vremea potrivita nu sosise inca. De atunci
omenirea nu se poate abtina sa nu cerceteze,
sa nu afle, fiind bolnava de dorinta de a cunoaste. Buuun!
Dar se poate cunoaste in doua feluri: tinand cont de Creator,
sau netinand cont de El.
Cei care cerceteaza "cu" Dumnezeu, mai devreme sau mai
tarziu, ajung la un punct terminus, lumea aceasta nemaifiind
atat de atractiva, ba chiar dimpotriva, devine o piedica greu de
invins spre a ajunge la adevarata viata. Cunoasterea lor duce
in final la Sursa existentei.
Cei care cerceteaza "fara" Dumnezeu, umbla pe cai straine,
in neliniste, vesnic neimpacati cu imperfectiunea lumii pe care
se vad neputinciosi a o schimba in scurta lor trecere si in final
mor (la fel ca tot ce viiaza) cu o mare parere de rau.
Altfel, dragut cum l-ati plasat pe Sf. Apostol Andrei la Magazin/
Stiri pe scurt.
|
La 2006-11-30 02:17:43, briel a scris:
> Dupa ce-i dati drumul si la aceasta de mai jos,
> ziceti-mi ce a fost de cenzurat?
>
> Deci, primii oameni s-au lasat pacaliti sa guste din pomul
> cunoasterii (binelui si a raului), nu cel al vietii, amandoi
> fiind interzisi, caci vremea potrivita nu sosise inca. De atunci
> omenirea nu se poate abtina sa nu cerceteze,
> sa nu afle, fiind bolnava de dorinta de a cunoaste. Buuun!
> Dar se poate cunoaste in doua feluri: tinand cont de Creator,
> sau netinand cont de El.
>
> Cei care cerceteaza "cu" Dumnezeu, mai devreme sau mai
> tarziu, ajung la un punct terminus, lumea aceasta nemaifiind
> atat de atractiva, ba chiar dimpotriva, devine o piedica greu de
> invins spre a ajunge la adevarata viata. Cunoasterea lor duce
> in final la Sursa existentei.
>
> Cei care cerceteaza "fara" Dumnezeu, umbla pe cai straine,
> in neliniste, vesnic neimpacati cu imperfectiunea lumii pe care
> se vad neputinciosi a o schimba in scurta lor trecere si in final
> mor (la fel ca tot ce viiaza) cu o mare parere de rau.
>
>
> Altfel, dragut cum l-ati plasat pe Sf. Apostol Andrei la Magazin/
>
> Stiri pe scurt.
>
>
Usturoi miraculos
In seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul. Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori. Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine. De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.
De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna".
|
07:30, miercuri, 3 iulie 2024
