Analize si comentarii

Adu-ti aminte ce spunea Iliescu in FSN si la mitingul cu minerii. Reconciliere, reconciliere, reconciliere nationala. Adica acea resemnare nebuna unde victima, in spiritul "intoarce si obrazul celalalt " , sta la masa cu calaul si zic: Asta e, ce-a fost a fost. Romania de azi e o Romanie sfisiata de avaritie, frustrare si angoasa. Suspiciunea demonstrata in lumea afacerilor denumita teapa, suspiciunea in relatia cu statul denumita spaga si evaziune, suspiciunea in viata de zi cu zi denumita minciuna, de sine, ca forma a paranoiei sau intre indivizi, ca forma a supravietuiri. Cum sa reconciliezi o natie invatata ca oameni sunt egali, cind directorul era luat la refec de strungar in sedintele de partid, cind leafa academicianului era de doua ori mai mica decit cea a unui frezor fruntas in intrecerea socialista, cind pamintul dadea 150 tone de sfecla la hectar fara sa muncesti deloc? Cum sa conciliezi acest popor de pensionari ai comunismului care se simt nedreptatiti cind la munca su vechime egala iau pensii disproportionate, sau cind opulenta frizeaza nu numai bunul simt dar si morala, sau neintelegerea de ce unii oameni in liberul arbitru al fortei de munca sunt mai buni decit altii prin utilizarea aptitudinilor native? Cum sa reconciliezi, mai omule, cind reconcilierea de care vorbesti spasit este o farsa pe care o vom juca cu osirdie pina la calendele grecesti? Vremea reconcilierii a trecut. Acum e vremea competitiei si cine mai spune acum reconciliere trebuie sa stie ca acest lucru se poate face numai prin cresterea nivelului de trai al omului din Romania. Altfel vom fi o tara de frustrati, de nemultumiti si vom cauta pricini la tot pasul. E simplu, ai bani, nu ai timp sa mai te uiti la capra vecinului. Nu ai bani, te uiti numai acolo. Si de unde bani care sa faca un PIB amarit daca nu ai forta de munca romaneasca angajata in investitile din Romania? Ca sa mincam in tara rosii olandeze trebuie sa muncim in Olanda, sa trimitem bani in tara, sa le cumparam de la piata sa le mincam iar banii pe rosii se duc tot in Olanda. Asta e competitia promovata de guvernul Tariceanu? Acumularile din profit se duc la consum, pe vile la Nisa, pe jeepuri si toale pentru curve. Facem case care nu aduc bani, facem orice care nu produce si romanii pleaca din tara. Care reconciliere? Intrarea in Europa, sa stii, va determina o acutizare a nationalismului pentru ca este singura forma de raspuns la impactul cultural. CA SA RECONCILIEZI TARA TREBUIE SA RECONCILEZI CHIAR VALORILE EUROPENE. Uita-te la polonezi si ia exemplu.

Matale G.V. ai dreptate zicind ca ne cheltuim, investim banii pe ceea ce nu produce, case, masini straine, haine pentru curve, asta nu e bine pentru economia romaneasca!


La 2006-12-22 08:46:22, gheorghe vlasceanu a scris:

> Adu-ti aminte ce spunea Iliescu in FSN si la mitingul cu minerii.
> Reconciliere, reconciliere, reconciliere nationala. Adica acea
> resemnare nebuna unde victima, in spiritul "intoarce si obrazul
> celalalt " , sta la masa cu calaul si zic: Asta e, ce-a fost a fost.
> Romania de azi e o Romanie sfisiata de avaritie, frustrare si angoasa.
> Suspiciunea demonstrata in lumea afacerilor denumita teapa,
> suspiciunea in relatia cu statul denumita spaga si evaziune,
> suspiciunea in viata de zi cu zi denumita minciuna, de sine, ca forma
> a paranoiei sau intre indivizi, ca forma a supravietuiri. Cum sa
> reconciliezi o natie invatata ca oameni sunt egali, cind directorul
> era luat la refec de strungar in sedintele de partid, cind leafa
> academicianului era de doua ori mai mica decit cea a unui frezor
> fruntas in intrecerea socialista, cind pamintul dadea 150 tone de
> sfecla la hectar fara sa muncesti deloc? Cum sa conciliezi acest popor
> de pensionari ai comunismului care se simt nedreptatiti cind la munca
> su vechime egala iau pensii disproportionate, sau cind opulenta
> frizeaza nu numai bunul simt dar si morala, sau neintelegerea de ce
> unii oameni in liberul arbitru al fortei de munca sunt mai buni decit
> altii prin utilizarea aptitudinilor native? Cum sa reconciliezi, mai
> omule, cind reconcilierea de care vorbesti spasit este o farsa pe care
> o vom juca cu osirdie pina la calendele grecesti? Vremea reconcilierii
> a trecut. Acum e vremea competitiei si cine mai spune acum
> reconciliere trebuie sa stie ca acest lucru se poate face numai prin
> cresterea nivelului de trai al omului din Romania. Altfel vom fi o
> tara de frustrati, de nemultumiti si vom cauta pricini la tot pasul. E
> simplu, ai bani, nu ai timp sa mai te uiti la capra vecinului. Nu ai
> bani, te uiti numai acolo. Si de unde bani care sa faca un PIB amarit
> daca nu ai forta de munca romaneasca angajata in investitile din
> Romania? Ca sa mincam in tara rosii olandeze trebuie sa muncim in
> Olanda, sa trimitem bani in tara, sa le cumparam de la piata sa le
> mincam iar banii pe rosii se duc tot in Olanda. Asta e competitia
> promovata de guvernul Tariceanu? Acumularile din profit se duc la
> consum, pe vile la Nisa, pe jeepuri si toale pentru curve. Facem case
> care nu aduc bani, facem orice care nu produce si romanii pleaca din
> tara. Care reconciliere? Intrarea in Europa, sa stii, va determina o
> acutizare a nationalismului pentru ca este singura forma de raspuns la
> impactul cultural. CA SA RECONCILIEZI TARA TREBUIE SA RECONCILEZI
> CHIAR VALORILE EUROPENE. Uita-te la polonezi si ia exemplu.
>

La 2006-12-22 08:46:22, gheorghe vlasceanu a scris:

E simplu, ai bani, nu ai timp sa mai te uiti la capra vecinului. Nu ai bani, te uiti numai acolo. Si de unde bani care sa faca un PIB amarit daca nu ai forta de munca romaneasca angajata in investitile din Romania?


__________


Nene Gigele, iar ne vorbeshti ca din evanghelii. Shi eu am vrut sa spun acelashi lucru, dar nu am putut s-o faca asha de bine ca talica. Neica deteul are impresia ca romanii traiesc inca in ianuarie 1990 shi ca singurul lucru la care se gindesc romanashii e comunismul shi disidentzii. Fals. S-a ashezat praful pe cumpana dintre comunism shi capitalism, iar omul de rind trebuie sa traiasca. Nunta poate tzine o zi, doua, trei, o saptamina de zile, dupa care vin zilele anonime in care mirii traiesc shi-shi tirasc vietzile spre tampoanele care-l ashteapta la captaul liniei intr-o gara verde sau neagra ca smoala, totul depinzind de macaz shi de Acarul al Batrin. A bate apa in piua shi a plinge la stilp ca betzivul mi se pare prosteshte. Nu mai intereseaza pe nimeni lamentarile deteeshti. Mnealui vinde principii la coltz de strada precum facatorii de martzishoare care vinde un porumbel din sirma indoita cu un shnur alb-rosh' care se poarta numai o zi. Anul are 366 de zile pentru romani. Problemele marunte de zi cu zi ale fiecaruia dintre noi, shtirile zilei, traiul in imediata realitate pe care ti-o ofera acvariul in care ai fost rinduit, asta inseamna principiul la romani. Viatza cea de toate zilele.

Noi romanii am sperat in alungarea comunismului ca vom trai mai bine. Acesta a fost numarul unu al revoltei romaneshti. Ca comunismul s-a nimerit sa fie acela care nu ne-a oferit un trai indestulat ?, l-am amendat shi, cind ni s-a dat lumina verde, am dat cu el de pamint. Revolta nu a fost indreptata impotriva comunismului ca atare ci in schimbarea a unui ,,ceva" care ne tinea pe loc, ne inabushea, nu ne dadea voie sa ne facem de cap. Iata ca vremurile noi i-au propulsat nu pe cei care traiesc din principii si pe cei care shtiu sa faca bani, pe cei descurcaretzi, oamenii de actiune, care nu au citit o carte in viatza lor, dar stiu sa faca un lucru : sa faca bani. Cum ii fac ? Nu mai conteaza. Banul mult nu se face cinstiti. Nu exista nimeni pe pamint care sa aibe o afacere cit de mica care sa fie shi cinstita. Cinstea in afaceri nu are ce cauta. Afacerea reprezinta un compromis intre cel ce vinde shi cel ce se lasa pacalit cu buna shtiintza shi accepta acest lucru pentru ca altfel moare. Principii ? Sunt frumoase, dar numai atunci cind burta e plina. Cind burta e plina totul prinde culoare shi mintea itzi umbla dupa principii. Principiile nu-tzi da sa maninci. Cei care traiesc, de fapt care se tirasc in viatza, mincind principii, lumea asta nu-i merita. Oamenii evlavioshi, oamenii sfintzitzi de principii sunt idealuri pe care majoritatea resemnata nu-i mai baga in seama din cauza vietzii, a realitatzii, a miilor de secunde in care nu se intimpla nimic : facem dush, taiem ceapa, schimbam hirtia la veceu, punem rufe la spalat, schimbam uleiul la mashina, tocam carnea pentru chiftele, udam florile, batem covoarele, shtergem praful, taiem lemne, mergem sa platim gazul, curatzam balconul, facem lectziile cu copilul. Unde sunt principiile in tot acest timp care reprezinta 90 la suta din realitatea noastra ? Itzi spun eu unde. In cele citeva minute pe care le mai petrecem cind ne uitam la shtiri la televizor shi ne facem portzia de injuraturi pe ziua respectiva spurcindu-i pe totzi care apar pe sticla, fara dfiscernamint, ci doar asha, din pricncipiu. Din principul marelui anonim.

La multzi ani din suflet itzi transmit tzie, mare anonim shi cuminte om, Gigel Vlasceanu !

La 2006-12-22 14:32:00, CALUGARUL a scris:

> La 2006-12-22 08:46:22, gheorghe vlasceanu a scris:
>
> E simplu, ai bani, nu ai timp sa mai te uiti la capra vecinului. Nu ai
> bani, te uiti numai acolo. Si de unde bani care sa faca un PIB amarit
> daca nu ai forta de munca romaneasca angajata in investitile din
> Romania?
>
>
> __________
>


Bravo calugare si nene Vlascene, mi-ati placut amindoi. Tin sa va urez la amindoi Craciun fericit si un An Nou cu bucurii.

Katty
>
> Nene Gigele, iar ne vorbeshti ca din evanghelii. Shi eu am vrut sa
> spun acelashi lucru, dar nu am putut s-o faca asha de bine ca talica.
> Neica deteul are impresia ca romanii traiesc inca in ianuarie 1990 shi
> ca singurul lucru la care se gindesc romanashii e comunismul shi
> disidentzii. Fals. S-a ashezat praful pe cumpana dintre comunism shi
> capitalism, iar omul de rind trebuie sa traiasca. Nunta poate tzine o
> zi, doua, trei, o saptamina de zile, dupa care vin zilele anonime in
> care mirii traiesc shi-shi tirasc vietzile spre tampoanele care-l
> ashteapta la captaul liniei intr-o gara verde sau neagra ca smoala,
> totul depinzind de macaz shi de Acarul al Batrin. A bate apa in piua
> shi a plinge la stilp ca betzivul mi se pare prosteshte. Nu mai
> intereseaza pe nimeni lamentarile deteeshti. Mnealui vinde principii
> la coltz de strada precum facatorii de martzishoare care vinde un
> porumbel din sirma indoita cu un shnur alb-rosh' care se poarta numai
> o zi. Anul are 366 de zile pentru romani. Problemele marunte de zi cu
> zi ale fiecaruia dintre noi, shtirile zilei, traiul in imediata
> realitate pe care ti-o ofera acvariul in care ai fost rinduit, asta
> inseamna principiul la romani. Viatza cea de toate zilele.
>
> Noi romanii am sperat in alungarea comunismului ca vom trai mai bine.
> Acesta a fost numarul unu al revoltei romaneshti. Ca comunismul s-a
> nimerit sa fie acela care nu ne-a oferit un trai indestulat ?, l-am
> amendat shi, cind ni s-a dat lumina verde, am dat cu el de pamint.
> Revolta nu a fost indreptata impotriva comunismului ca atare ci in
> schimbarea a unui ,,ceva" care ne tinea pe loc, ne inabushea, nu ne
> dadea voie sa ne facem de cap. Iata ca vremurile noi i-au propulsat nu
> pe cei care traiesc din principii si pe cei care shtiu sa faca bani,
> pe cei descurcaretzi, oamenii de actiune, care nu au citit o carte in
> viatza lor, dar stiu sa faca un lucru : sa faca bani. Cum ii fac ? Nu
> mai conteaza. Banul mult nu se face cinstiti. Nu exista nimeni pe
> pamint care sa aibe o afacere cit de mica care sa fie shi cinstita.
> Cinstea in afaceri nu are ce cauta. Afacerea reprezinta un compromis
> intre cel ce vinde shi cel ce se lasa pacalit cu buna shtiintza shi
> accepta acest lucru pentru ca altfel moare. Principii ? Sunt frumoase,
> dar numai atunci cind burta e plina. Cind burta e plina totul prinde
> culoare shi mintea itzi umbla dupa principii. Principiile nu-tzi da sa
> maninci. Cei care traiesc, de fapt care se tirasc in viatza, mincind
> principii, lumea asta nu-i merita. Oamenii evlavioshi, oamenii
> sfintzitzi de principii sunt idealuri pe care majoritatea resemnata
> nu-i mai baga in seama din cauza vietzii, a realitatzii, a miilor de
> secunde in care nu se intimpla nimic : facem dush, taiem ceapa,
> schimbam hirtia la veceu, punem rufe la spalat, schimbam uleiul la
> mashina, tocam carnea pentru chiftele, udam florile, batem covoarele,
> shtergem praful, taiem lemne, mergem sa platim gazul, curatzam
> balconul, facem lectziile cu copilul. Unde sunt principiile in tot
> acest timp care reprezinta 90 la suta din realitatea noastra ? Itzi
> spun eu unde. In cele citeva minute pe care le mai petrecem cind ne
> uitam la shtiri la televizor shi ne facem portzia de injuraturi pe
> ziua respectiva spurcindu-i pe totzi care apar pe sticla, fara
> dfiscernamint, ci doar asha, din pricncipiu. Din principul marelui
> anonim.
>
> La multzi ani din suflet itzi transmit tzie, mare anonim shi cuminte
> om, Gigel Vlasceanu !
>

La 2006-12-22 17:25:18, Katty a scris:

Bravo calugare si nene Vlascene, mi-ati placut amindoi. Tin sa va urez la amindoi Craciun fericit si un An Nou cu bucurii.


_________


Kattiutzo, ma blestemashi, tu. Tomnai cind te citeam mi s-a taiat maioneza ! Acu' trebuie s-o repar. Shimai am shi icrele sa le bat. Sa nu ma mai felicitzi ca numai am decit doua linguri de icre shi nu ma duc io pe nametzii ashtia pina la Manzo (un italian care vinde icre greceshti de pe la mine). Dar e bine totushi, c-am apucat sa termin sarmalile. Le-am bagat shi neshte bodolane afumate ca sa prinza gust ca la noi la bucale. Cu cozonacu n-am nemerit-o. N-a crescut cum m-ashteptam. Am luat faina nasoala de pilsburi. Scumpa shi proasta. Trebuia sa iau d'-aia chinezeasca, tu, dar nu vreu pentru ca mi-alungeshte ochii. Uite, tomnai am incercat o sarma. Nu s-a prea fiert orezu. Le mai las vreo trii ore. Io asha le fierb. Zece-doushce ore, la foc scazut. ufff, cite mai am de facut, tu, shi moderatoru asta m-a taiat de vreo cinci ori pina acum. Shini macar nu i-am zis-o pe-aia cu ,,shariman shi sharaiman"

Te pup tu, shi nu te lasa. Ascutetzi sabia ca vine bedeista, acu-acu !