Externe

Pentru inceput Va salu pe toti .
Stimati colegi de forum,
Eu consider ca avem de a face cu o usoara schimbare de tactica. De ce? Este simplu de raspuns: unii din zona, dar nu numai au inceput sa se dumireasca si sa-si puna intrebari in ce priveste cauzele conflictului. Astfel ca unii au realizat faptul ca atat evreii cat si arabii sunt doar pioni pe tabla de sah a marilor puteri, in "partida" ce se desfasoara in regiune. Dictonul imperatorilor romani "Divide et imperia" isi gaseste aici una dintre cele mai potrivite aplicatii.
Lumea trebuie sa ramana in continuare cu senzatia, altfel falsa, ca SUA sprijina intr-adevar pe cineva, ducand o politica filoisraeliana si oarecum antiaraba. Nu, categoric nu. Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unita Yemenul, Oatarul, state profund antiisraeliene, primesc si ele sprijin in tehnica militara foarte consistenta, tocmai pentru a fi mentinuta starea de tensiune in zona .
Asa ca a fost "scos la inaintare" Jimmy Carter pentru a denunta partinitatea SUA, care in realitate nu exista. SUA au doar interese, asa cum de altfel este si normal in politica internationala. Iar detensionarea starii din zona ar dauna foarte grav acestor interese, caci ar dispare pretextul prezentei militare americane aici, dar nu numai a lor.
Se reitereza faptul ca fostul presedinte american a fost artizanul pacii israeliano-egiptene. De ce s-a implicat SUA ? Si mai ales de ce nu a incercat sa-l extinda la scara intregii zone?
Un prim raspuns este ca nu doreau asa ceva. Motivele, asa cum le vad eu, le-am expus mai sus. Dar sa revenim la cazul egiptean.
Dupa criza Suezului din 1956, guv. egiptean si-a indreptat atentia catre consolidare si aprofundarea relatiilor cu URSS. Aceasta putere ii putea garanta securitatea si intagritatea, cum de altfel a si facut-o in timpul razboiului pe care l-a purtat impotriva coalitiei israeliano-franco-britanice din acel an. Astfel ca exista posibilitatea ca Egiptul sa intre in sfera de influienta sovietica, cu toate consecintele ce ar fi decurs din aceasta stare de lucruri: intarirea acestei influiente in nordul Africii (Libia si in mare masura Algeria erau deja sateliti ai URSS, la care se adaugau Etiopia in cornul Africii si Republica Democrata Yemen in zona Golfului) coroborat cu stationare trupelor sovietice intr-unul dintre cele mai strategice puncte de pe glob, poate chiar cel mai important din acest punct de vedere. O perspectiva ca atare producea cosmaruri in canceleriile occidentale, dar mai ales la Washington.
Astfel ca s-a intrat in actiune. S-a ajuns pana acolo incat SUA au trecut la fabricarea de copii fidele ale tancurilor sovietice, cu carte era inzestrata armata egipteana, cu scopul de a elimina dependenta acesteia de aprovizionarile cu piese de schimb din Uniunea Sovietica. Iar pacea parafata la Camp David in 1978 a incununat eforturile SUA pe aceasta directie.
Apropo. Am sa spun un lucru pe care unii s-ar putea sa-l taxeze drept legenda: acest acord a fost precedat de o intalnire, secteta e drept, la Sinaia ,intre conducerile celor doua state Israel si Egipt, intalnire aranjata de conducerea Romaniei de atunci.
Bineinteles ca avea si tara noastra interesele sale sa procedeze astfel. In orice caz nu cred ca a facut-o din dorinta de a contribui la intarirea pacii in lume, (dupa cum eram bombardati in acest sens de propaganda oficiala din perioada respectiva). Daca a fost si asta, ea a detinut unrol minor.
Ar mai fi multe de spus pe aceasta tema dar din respect pentru d-voastra ma opresc aici.

Cu mult respect ,
Al vostru
Zaris.

Zarurile au fost aruncate, respectabil domnule Zaris, din moment ce arabii au declansat Jihad - primul lor obiectiv existential - impotriva Occidentului, iar in Teritorii chemate pe vremuri Falastin, comanda a fost preluata de fanatici asasini.
Eu cred ca e la mintea cocosului ca tu, de ex. n-ai putea discuta cu asasinii. Lumea araba se supune, de FRICA !

Da-mi timp sa te "studiez" si-apoi iti zic daca esti si de-al meu", in orice caz, pt. ca te vad nou, bine ai venit !



La 2006-12-18 01:52:46, Zaris a scris:

Pentru inceput Va salu pe toti .
Stimati colegi de forum,

Eu consider ca avem de a face cu o usoara schimbare de tactica. De ce? Este simplu de raspuns: unii din zona, dar nu numai au inceput sa se dumireasca si sa-si puna intrebari in ce priveste cauzele conflictului. Astfel ca unii au realizat faptul ca atat evreii cat si arabii sunt doar pioni pe tabla de sah a marilor puteri, in "partida" ce se desfasoara in regiune.

Dictonul imperatorilor romani "Divide et imperia" isi gaseste aici una dintre cele mai potrivite aplicatii.

Lumea trebuie sa ramana in continuare cu senzatia, altfel falsa, ca SUA sprijina intr-adevar pe cineva, ducand o politica filoisraeliana si oarecum antiaraba. Nu, categoric nu. Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unita Yemenul, Oatarul, state profund antiisraeliene, primesc si ele sprijin in tehnica militara foarte consistenta, tocmai pentru a fi mentinuta starea de tensiune in zona .

Asa ca a fost "scos la inaintare" Jimmy Carter pentru a denunta partinitatea SUA, care in realitate nu exista. SUA au doar interese, asa cum de altfel este si normal in politica internationala.

Iar detensionarea starii din zona ar dauna foarte grav acestor interese, caci ar dispare pretextul prezentei militare americane aici, dar nu numai a lor.

Se reitereza faptul ca fostul presedinte american a fost artizanul pacii israeliano-egiptene. De ce s-a implicat SUA ? Si mai ales de ce nu a incercat sa-l extinda la scara intregii zone?

Un prim raspuns este ca nu doreau asa ceva. Motivele, asa cum le vad eu, le-am expus mai sus. Dar sa revenim la cazul egiptean.

Dupa criza Suezului din 1956, guv. egiptean si-a indreptat atentia catre consolidare si aprofundarea relatiilor cu URSS. Aceasta putere ii putea garanta securitatea si intagritatea, cum de altfel a si facut-o in timpul razboiului pe care l-a purtat impotriva coalitiei israeliano-franco-britanice din acel an.

Astfel ca exista posibilitatea ca Egiptul sa intre in sfera de influienta sovietica, cu toate consecintele ce ar fi decurs din aceasta stare de lucruri:

intarirea acestei influiente in nordul Africii (Libia si in mare masura Algeria erau deja sateliti ai URSS, la care se adaugau Etiopia in cornul Africii si Republica Democrata Yemen in zona Golfului) coroborat cu stationare trupelor sovietice intr-unul dintre cele mai strategice puncte de pe glob, poate chiar cel mai important din acest punct de vedere. O perspectiva ca atare producea cosmaruri in canceleriile occidentale,

dar mai ales la Washington.

Astfel ca s-a intrat in actiune. S-a ajuns pana acolo incat SUA au trecut la fabricarea de copii fidele ale tancurilor sovietice, cu carte era inzestrata armata egipteana, cu scopul de a elimina dependenta acesteia de aprovizionarile cu piese de schimb din Uniunea Sovietica. Iar pacea parafata la Camp David in 1978 a incununat eforturile SUA pe aceasta directie.

Apropo. Am sa spun un lucru pe care unii s-ar putea sa-l taxeze drept legenda: acest acord a fost precedat de o intalnire, secteta e drept, la Sinaia ,intre conducerile celor doua state Israel si Egipt, intalnire aranjata de conducerea Romaniei de atunci.

Bineinteles ca avea si tara noastra interesele sale sa procedeze astfel. In orice caz nu cred ca a facut-o din dorinta de a contribui la intarirea pacii in lume, (dupa cum eram bombardati in acest sens de propaganda oficiala din perioada respectiva). Daca a fost si asta, ea a detinut un rol minor.

Ar mai fi multe de spus pe aceasta tema dar din respect pentru d-voastra ma opresc aici.

Cu mult respect ,
Al vostru
Zaris.

La 2006-12-18 01:52:46, Zaris a scris:

> Pentru inceput Va salu pe toti .
> Stimati colegi de forum,
> Eu consider ca avem de a face cu o usoara schimbare de tactica. De ce?
> Este simplu de raspuns: unii din zona, dar nu numai au inceput sa se
> dumireasca si sa-si puna intrebari in ce priveste cauzele
> conflictului. Astfel ca unii au realizat faptul ca atat evreii cat si
> arabii sunt doar pioni pe tabla de sah a marilor puteri, in "partida"
> ce se desfasoara in regiune. Dictonul imperatorilor romani "Divide et
> imperia" isi gaseste aici una dintre cele mai potrivite aplicatii.
> Lumea trebuie sa ramana in continuare cu senzatia, altfel falsa, ca
> SUA sprijina intr-adevar pe cineva, ducand o politica filoisraeliana
> si oarecum antiaraba. Nu, categoric nu. Arabia Saudita, Bahrein,
> Emiratele Arabe Unita Yemenul, Oatarul, state profund antiisraeliene,
> primesc si ele sprijin in tehnica militara foarte consistenta,
> tocmai pentru a fi mentinuta starea de tensiune in zona .
> Asa ca a fost "scos la inaintare" Jimmy Carter pentru a denunta
> partinitatea SUA, care in realitate nu exista. SUA au doar interese,
> asa cum de altfel este si normal in politica internationala. Iar
> detensionarea starii din zona ar dauna foarte grav acestor interese,
> caci ar dispare pretextul prezentei militare americane aici, dar nu
> numai a lor.
> Se reitereza faptul ca fostul presedinte american a fost artizanul
> pacii israeliano-egiptene. De ce s-a implicat SUA ? Si mai ales de ce
> nu a incercat sa-l extinda la scara intregii zone?
> Un prim raspuns este ca nu doreau asa ceva. Motivele, asa cum le vad
> eu, le-am expus mai sus. Dar sa revenim la cazul egiptean.
> Dupa criza Suezului din 1956, guv. egiptean si-a indreptat atentia
> catre consolidare si aprofundarea relatiilor cu URSS. Aceasta putere
> ii putea garanta securitatea si intagritatea, cum de altfel a si
> facut-o in timpul razboiului pe care l-a purtat impotriva coalitiei
> israeliano-franco-britanice din acel an. Astfel ca exista
> posibilitatea ca Egiptul sa intre in sfera de influienta sovietica, cu
> toate consecintele ce ar fi decurs din aceasta stare de lucruri:
> intarirea acestei influiente in nordul Africii (Libia si in mare
> masura Algeria erau deja sateliti ai URSS, la care se adaugau Etiopia
> in cornul Africii si Republica Democrata Yemen in zona Golfului)
> coroborat cu stationare trupelor sovietice intr-unul dintre cele mai
> strategice puncte de pe glob, poate chiar cel mai important din acest
> punct de vedere. O perspectiva ca atare producea cosmaruri in
> canceleriile occidentale, dar mai ales la Washington.
> Astfel ca s-a intrat in actiune. S-a ajuns pana acolo incat SUA au
> trecut la fabricarea de copii fidele ale tancurilor sovietice, cu
> carte era inzestrata armata egipteana, cu scopul de a elimina
> dependenta acesteia de aprovizionarile cu piese de schimb din Uniunea
> Sovietica. Iar pacea parafata la Camp David in 1978 a incununat
> eforturile SUA pe aceasta directie.
> Apropo. Am sa spun un lucru pe care unii s-ar putea sa-l taxeze drept
> legenda: acest acord a fost precedat de o intalnire, secteta e drept,
> la Sinaia ,intre conducerile celor doua state Israel si Egipt,
> intalnire aranjata de conducerea Romaniei de atunci.
> Bineinteles ca avea si tara noastra interesele sale sa procedeze
> astfel. In orice caz nu cred ca a facut-o din dorinta de a contribui
> la intarirea pacii in lume, (dupa cum eram bombardati in acest sens
> de propaganda oficiala din perioada respectiva). Daca a fost si asta,
> ea a detinut unrol minor.
> Ar mai fi multe de spus pe aceasta tema dar din respect pentru
> d-voastra ma opresc aici.
>
> Cu mult respect ,
> Al vostru
> Zaris.
>

Cita detasare, cita clarviziune, cita competenta jurnalistica si eruditie politica in problemele Orientul mijlociu cu care ne luminati pe noi, cititorii !!
Poliloghia dvs. de mai sus unde se leaga de cartea lui Carter?
Care "evrei si arabi" ? Evreii din Marea Britanie si emigrantii arabi? Evreii din Franta si eigrantii din nordul Africii ?
Care " pioni pe tabla de sah" dle Zaris - conflictul arabo-israelian la care incercati sa va referiti -este o inventie, fara "marile puteri" conflictul nu ar fi existat, ar fi trait ca frati ?! Au acestia aceeasi religie, cultura, istorie, mentalitate,convietuiesc in teritorii ale caror granite si le recunosc reciproc ?!
Numai un factor total extern i-ar putea dezbina pt ca altminteri motive de discordie nici nu rar fi, nu-i asa?!
Arabia Saudita, Bahrein Emiratele Arabe Unita Yemenul, Oatar - nu sint de ba gat in aceeasi oala! Dintre cele pe care le enumerati numai Yemenul este "profund antiisraelian" nu si celelalte. Dimpotriva Arabia Saudita si emiratele din Golful Persic asteapta cu nerabdare pacea in Orientul Mijlociu pt a intretine relatii oficiale cu Israelul, inclusiv abasade! Pt informarea dvs - statele de mai sus detin reprezentante comerciale ale unor firme israeliene, birouri israeliene ocupa doi zgirie nori la AbuDhabi! Dictonul latin nu are legatura cu realitatea: -tocmai ca O Mijlociu este mai mult decit dezbinat de la sine nu mai are nevoie de stimulente din afara; sprijinul militar american pt aceste tari este menit sa le consolideze orientarea lor pro-occidentala, contra fundamentalismului islamic si o contraponderea pt regimurile care constituie pt acestea o amenintare imediata- Iran si pina de curind Irak. Daca statele de mai sus ar fi fost ocupate de catre iran/Irak - desigur ca nu ar mai fi existat "tensiune in zona".
Dintre toate razboiele din Orientul Mijlociu care poate fi legatura dintre discutia de fata si razboiul de acum 50 de ani in care SAU nu a fost implicata de partea nici uneia dintre parti ?! Informatia de o monumentala gogomanie cum ca Statele Unite au trecut la fabricarea de tancuri siovietice pt a inzestra armata egipteana de unde o detineti ?! Si cind s-a intimplat asa ceva? Chiar vi se pare verosimila obtinerea copierea si infiintarea de catre SUA unei intregi linii tehnologice imposibile in loc de a-si liivra propria productie, daca tot ar fi dorit sa-i multumeasca pe egipteni ?! Pt informare citittorilor si a dvs -cel putin pina la razboiul -din 1973 ,tancurile egiptene erau exclusiv cele sovietice T62 si T62 imbunatatit cu piesele originale sovietice! Iar astazi tancurile sint fabricate si asamblate in uzinele egiptene! Pacea de la Camp David 1978 a incununat unul dintre eforturile pe calea instaurarii pacii in Orientul Mijlociu, si nu altceva. Apropierea Egiptului de SUA a inceput odata cu razboiul din 1973, presedintele A Saadat planuise cu aceasta ocazie trecerea de partea cealalta.
Intradevar- Ceausescu ar fi dorit ca el insusi sadetina rolul lui Carter si sa fie gratulat cu premiul Nobel pt pace.