Eveniment

Randurile acestea :

In acest caz, chiar daca stalpii de sustinere si grinzile au o imbracaminte foarte buna izolatoare, are loc un proces de incalzire rapida iar in cazul unei temperaturi de circa 370 grade Ca structura respectiva isi pierde rezistenta si incepe sa "curga".

se vor citi :

In acest caz, chiar daca stalpii de sustinere si grinzile au o imbracaminte foarte buna izolatoare, are loc un proces de incalzire rapida iar in cazul unei temperaturi de circa 370 grade structura respectiva isi pierde rezistenta si incepe sa "curga".

Randurile acestea :

"Un incendiu declansat la cota +8 metri si care avea deasupra spatiu gol fara materiale combustibile, a facut ca in numai 15-20 metri grinzile sa se indoaie si sa "curga" in interior din partea centrala, iar acoperisul de la cota +32 metri sa se prabusesca, exclusiv numai datorita caldurii degajate fara ca grinzile sa fie linse de flacari. "

se vor citi :

Un incendiu declansat la cota +8 metri si care avea deasupra spatiu gol fara materiale combustibile, a facut ca in numai 15-20 minute grinzile sa se indoaie si sa "curga" in interior din partea centrala, iar acoperisul de la cota +32 metri sa se prabusesca, exclusiv numai datorita caldurii degajate fara ca grinzile sa fie linse de flacari.

Katty,

Pot doar sa va spun ca ati uitat ca aceste cladiri erau pentru birouri. Kerosenul nu a facut decat sa aprinda toate materialele combustibile de pe etaj, plastic si lemnarie reprezentand fie parte de constructii si ornamente fie birouri, dulapuri, aparatura si alte alea, precum si zeci de tone, sau sute, de hartie reprezentand documentatie, acte, etc.
Iata ca a avut de unde sa arda slava Domnului ! Kerosenul doar le-a aprins.

Va legati de partea de izolare a stalpilor si grinzilor. Din cate am citit ulterior postarii mele, acolo s-au dezvoltat temperaturi de 650-800 grade C iar Profesorul Mario Salvatori sustine ca este de ajuns o temperatura de numai 370 grade ca o structura metalica sa cedeze prin incovoiere la caldura.
Din cate am citit, ulterior posatarii mele initiale, elementele folosite la constructie, pentru fatade si sustinere panouri vitrate, erau materiale usoare iar betonul a fost foarte putin folosit. Vorbim totusi de fatade pe un patrulater cu latura de 208 picioare la o cladire de 110 etaje, nu de un bloc din Cartierul Floreasca.
Si va intreb si eu : Ce are de-a face izolarea cu poliuretan, chiar daca functionarii nu se plang de diferente de temperatura, cu cazul de fata ?
Tineti cont ca planseele sunt construite pe cadre constituite din grinzi longitudinale si transversale care nu formeaza o suprafata continua metalica. Spun cadre, deci exista goluri intre grinzi. Pe aceste grinzi se aseaza partile care compun planseele iar materialul chiar ca nu-l cunosc.

Eu am cautat sa-mi exprim cateva idei, am avansat o explicatie, pentru ca nu pot accepta cu ochii inchisi fel de fel de teorii ale conspiratiei.

Lasati praful, norul acela imens. El s-ar fi putut datora sfaramarii elementelor de beton, chiar alea putine , ale constructiei dar si a antrenarii prafului existent in jurul cladirii, in parculetele de langa ele si pe strazi.
Va pot spune eu ce nor de praf se ridica la o constructie de 10 niveluri fiind martor la cutremurul din 4 martie 1977 la asa ceva, iar aici vorbim de niste constructii care depasesc 400 metri inaltime nu 30 de metri ca bordeiele de beton din orasele noastre.
Chiar credeti ca daca structura de rezistenta este din otel musai sa nu scoata cladirea praf la prabusire ? Aveti o idee nu tocmai clara asupra a ceea ce reprezinta o cladire. Chiar daca nu sunt inginer constructor si nici arhitect, m-am izbit de probleme de constructii si de rezistenta mai des decat va inchipuiti si imi permit sa am o opinie personala clara in domeniu, mai ales ca am avut de-a face cu structuri de rezistenta si din beton dar si cu foarte multe din otel.
A propos, cladirea zisa Casa Poporului este pe structura de rezistenta metalica, cu stalpi si grinzi de metal si este construita pentru gradul de seismicitate 8,5 Richter.

Cladirile au cazut clar din cauza focului. Am urmarit atatea explozii controlate incat nu pot fi de acord cu daramarea intentionata prin aceasta metoda. Ar fi trebuit sa se vada mini-exploziile de tip centura pe toate fatadele turnurilor, pe fiecare nivel ori asa ceva nici pomeneala.

Exemplele cu barajele si digurile nu au nici o relevanta aici. Sunt doua concepte de constructii total diferite.

Mai discutam, desi este cam incomod sa incerci in scris, pe forum, sa cuprinzi atatea idei si informatii pe care vrei sa le faci publice.

Toate cele bune !

La 2006-09-11 15:00:10, Katty a scris:

> Ce intelegeti dv prin "o izolatie buna in jurul stilpilor de
> sustinere" ? Chiar daca caldura se disipa mai repede in partea
> metalica nu spune nimeni ca nu se disipa si in restul materialelor de
> constructie: beton, lemnarie etc etc. Ideea e ca in 40 de minute un
> procent bun din caldura dezvoltata de incediu s-a disipat si in
> celelalte materiale deci nu toata caldura dezvoltata de kerosen a
> ajuns numai la partea metalica. Asta una.
>
> A doua, ce intelegi dumneata o izolatie buna in jurul stilpilor de
> sustinere ? Aerul nu este nici pe departe un isolator foarte bun. Un
> isolator bun folosit in constructii este spuma de poliuretan, dar si
> isolatia aceasta are nevoie de un strat foarte gros ca sa mentina un
> gradient de temparatura astfel incit oamenii sa nu inceapa sa fiarba
> in cladire. Ori nu prea s-a auzit ca lumea aflata in interior sa se
> plinga de caldura prea mare, exceptindu-i poate pe cei din jurul
> incendiului si nu pe cei de la etajele superioare. Cit de grosi
> trebuie sa fi fost peretii turnurilor astfel incit sa permita si
> rezistenta dar si izolatie termica ?
>
>
> In al treilea rind aveti idee ce coeficienti de siguranta se folosesc
> la dimensionarea structurilor metalice si de beton in constructii ?
> Va spun eu cel putin 10-12 iar la blocuri turn chiar mai mari. Deci
> structura era dimensionata sa reziste si la incendii de proportii.
>
> Inca ceva, sinteti sigur ca in momentul impactului o parte din
> combustibilul inflamabil nu s-a imprastiat din cauza impactului si nu
> a mai avut timp sa arda ? Oricum combustilul care a inceput sa arda a
> avut nevoie de ceva minute pina sa arda complet, o parte cred insa ca
> s-a imprastiat in aer in momentul impactului.
>
> Deci e vorba de pierderi de combustibil la momentul impactului,
> pierderi de caldura la materialele auxiliare de constructie , deci nu
> toata caldura a ajunsa doar la structura , plus coeficientii mari de
> calcul folositi la dimensionarea din structurile din constructii
> inalte si foarte importante precum, diguri ,baraje de hidrocentrale
> etc etc.
>
> Nu in ultimul rind pot sa va spun ca nu se explica masa aceea mare de
> praf cind se stie ca o cladire la care cedeaza structura cade in
> blocuri de beton si in bucati mari si nu dezvolta atita prafaraie
> decit la demolarile dirijate unde se intentioneaza ca munca
> ulterioara de degajare sa se faca mai rapid.
>

pt katty:

Izolatia din spuma poliuretanica e facuta pt diferente de temperatura de cateva zeci de grade. Aprinderea celor cateva zeci de tone de combustibil din avioane a avut efectul unei monstruoase bombe cu napalm. Spuma poliuretanica se vaporizeaza instantaneu. Structura WTC era acoperita cu un asa zis strat intumescent subtire si aderent care se umfla sub influenta caldurii si o protejeaza. Numai ca din pacate el a fost dimensionat pt sarcini termice cat de cat previzibile, nu pt explozia unui avion. Si mai sunt doua mici secrete: 1. sta spus ca WTC erau calculati sa reziste la ciocnirea cu un avion. Da, dar calculul era oarecum "avocatesc" adica facut sa demonstreze rezistenta cladirii, ca doar proiectantii aveau interesul sa primeasca avizul de la pompieri. S-a mers pe ipoteza unui Boeing 707 care e mai mic si mult mai usor decat Boeing 767 (cel care a lovit cladirea), s-a mers pe o viteza estimata de aprox 300km/h (adica viteza unui avion ratacit care incearca sa aterizeze, si asa subestimata) in loc de 850km/h, si nu in ultimul rand NU S-A LUAT IN CALCUL incendiul consecutiv impactului, si mai ales nu in forma deosebit de violenta a deflagratiei. E de retinut ca fenomenele care se intampla la o ciocnire de 850km/h scapa in cea mai mare parte calculelor ingineresti pt ca nu exista date experimentale pt asa ceva(iar cele care exista sunt la laboratoarele de balistica ale armatelor nefiind de interes public). Al doilea mic secret asupra caruia americanii tac de multe ori, este ca la WTC a fost si multa treaba de mantuiala facuta, in mod special la izolatia antiincendiu, si chiar proiectul a fost oarecum deficitar pt ca avea scarile de evacuare prea aproape uan de alta. Asa ca: se putea face ceva pt a prelungi agonia turnurilor? poate ca da. se putea face ceva pt a salva cateva zeci de persoane in plus? poate ca da? dar cu siguranta turnurile ar fi cazut, iar cei ce vorbesc de explozii controlate si conspiratii preaiau niste aberatii. Daca Doamne fereste s-ar repeta un atac asemanator, rezultatul ar fi fix acelasi. Nici o cladire , cu exceptia poate a barajelor sau a reactoarelor nucleare nu poate rezista impactului cu un avion de pasageri cu reactie. Asta e realitatea. Ce a scris dl. attius navius e perfect adevarat. Iar ca sa raspund la ultima intrebare..masa aia de praf a provenit de la faptul ca placile de beton ale planseelor au lovit pamantul cu aprox 200km/h, mult mai mult chiar si fata de o explozie controlata. Pur si simplu datorita dimensiunilor uriase ale cladirii ce s-a intamplat acolo a fost un superlativ al distrugerii, greu de inteles chiar si pt specialisti initial, iar pt opinia publica si acum.

Katty,

Am selectat un fragment al unei postari a domniei voastre :

"Da ma desteptule, dar cum explici tu atata prafaraie pe raza de 5km rezultata din pulverizarea betonului.?? Au mai cazut cladiri pe la diverse cutrenure ( la cutremurului din 1977 echipele de salvare au muncit mult tocmai datorita placilor de beton care au cazut) dar niciodata nu a fost un asa nivel de pulverizare a betonului, decit la demolarile dirijate. Hai pa !!"

Scriam ca planseele in cazul constructiilor metalice sunt sustinute de cadre constituite din grinzi longitudinale si transversale. Ca si cazul turnurilor din Singapore si despre constructia carora am urmarit niste filme documentare, si la WTC pe aceste cadre s-au aplicat plansee de beton, constituite ori din sectoare prefabricate ori turnate local in cofrage.

Vorbeam de efectul loviturii de baros in cazul prabusirii WTC. Cam ce se intampla cu un planseu de beton in momentul in care primeste lovitura unui ciocan cu cu o greuate de 90.000 tone si apoi acest baros creste in greutate cu alte mii de tone pe masura ce el copleseste alte niveluri inferioare?
Se sfarama sau nu ?
Stiti ce s-a intamplat dupa cutremurul din 1977 cu grinzile de la planseele de beton de la blocul Continental, cel cu Toma Caragiu, in momentul in care erau prinse de armatura ca sa fie extrase cu macaraua din mormanul de moloz rezultat dupa prabusire ? Efectiv armatura aproape ca iesea goala din structura betonata, ici colo pe fierul beton ramanand fragmente de beton din cauza ca acesta devenise pur si simplu friabil in urma socului suferit la izbire in momentul prabusirii. Eram acolo si am vazut cu ochii mei.
De aici si ideea avansata de specialistii in constructii aflati acolo si care in prima faza s-au exprimat ca blocul cu pricina a fost construit la specula, din var si nisip ! Nici ei nu mai vazusera asa ceva. Pur si simplu erau uimiti.
Uite de ce a aparut si acel imens nor de praf pe care il invoci atat si caruia nu-i gasesti explicatie.
S-a sfaramat betonul pur si simplu. E chiar ata de greu de imaginat ?
Fa o experienta. Aplica o lovitura de ciocan de 1 kg unei bucati de beton de marimea unei nuci si vezi rezultatul.
Ai vazut ce norisor de praf rezulta atunci cand epruvete de beton sunt supuse probelor de laborator si sunt distruse pentru a se afla sarcina la care rezista ?
Cred ca ai vazut, iar intrebarea ta este pusa mai mult din cauza ca tot ce s-a petrecut este dincolo de inchipuirea unor oameni normali ca noi.
Sunt la fel de uimit ca si tine dar caut explicatii logice si nu sunt adeptul a tot soiul de teorii cu atat mai putin a aceleia a demolarii controlate.

Toate cele bune !

Toate teoriile astea care iau in calcul sarcna termica globala dezvoltata de kerosen si alte chestii combustibile din birouri si o raporteaza la cantitatea de metal care chipurile ar fi trebuit sa se topeasca sunt abureli..
Problema este ca nu era nevoie sa se topeasca toata structura ci doar sa cedeze cateva bare ale grinzilor cu zabrele ce intrau in alcatuirea planseelor..Sa retinem: nu e vorba de grinzi metalice la modul generic ci de GRINZI CU ZABRELE.Si este vorba despre incalzire LOCALA.

Ca sa nu mai fiu acuzat de unii ca poluez forumul cu formule matematice, o sa incerc sa sa povestesc in asa fel incat povestea sa fie priceputa si de ne-ingineri - nobody's perfect :) -

Explicatia modului cum au colapsat turnurile WTC sta in modul cum s-au comportat planseele.Acestea erau alcatuite la modul urmator: de stalpi erau prinse articulat grinzi cu zabrele peste care erau asezate tole (placi) metalice iar peste acestea era turnata o placa de beton..Si am atins punctul sensibil, adica grinzile cu zabrele..

Grinda cu zabrele este este ceea ce multi ati vazut in natura (urbana, industriala s.a.m.d.) Adica are doua bare orizontale lungi sus si jos iar intre ele zigzagheaza alte bare mai subtiri, diagonale si montanti..Amintiti-va de ex de un pod de cale ferata.

Grinda cu zabrele permite printre alte chestii foarte faine si o economie de material, deci costuri mai scazute..Insa are o mare hiba..Daca o singura bara din structura cedeaza, eforturile se redistribuie pe celelalte bare si este foarte posibil ca pornind de la cedarea unui singur element ( un montant sau o diagonala) toata grinda sa colapseze..De aia sunt total contraindicate acolo unde exista pericolul sa se dezvolte sarcini termice..

Si crez ca e momentul sa vorbim o tzaruca si despre rezistenta si elasticitate...Pentru ne-ingineri... metalul se comporta intr-un fel ciudat ..Adica sub actiunea unei forte, pana la o anumita valoare a acesteia, respecta legea lui hooke, a proportionalitatii dintre eforturi si deformatii.Cu alte cuvinte, de cati bani, atata peste..Sau altfel spus, cu cat vrei sa-l alungesti mai mult, cu atat trebe sa tragi (sau sa-mpingi) mai tare de el...Ca la un resort, numai ca fortele si deformatiile au alta magnitudine...Dincolo de o anumita limita, legea aceasta simpla a lui Hooke nu mai e valabila....Metalul intra in curgere...Cu alte cuvinte nu se mai comporta ca un resort, ci mai degraba ca o guma de mestecat..Adica nu mai ai nevoie de o forta din ce in ce mai mare pt a obtine deformatii din ce in ce mai marii..Doar putin mai cresti forta cu care tragi si el toooot se lungeste..pana cand se rupe..

Acuma sa retinem o chestie extrem de importanta : Limita de elasticitate a otelului variaza in functie de temperatura..Ca termen de comparatie, pe la vreo 460 de grade limita de elasticitate se reduce la jumatate...Iar peste limita de elasticitate se comporta ca o guma de mestecat..

Mai departe..Cum se produce cedarea grinzii cu zabrele la foc? Ca aici e problema..Unii calculeaza global - toata structura la gramada, grinzi , stalpi, inchideri si toate alea - considerand ca trebuia ca toata structura sa se moaie si normal ca nu le iese din calcul cand raporteaza la puterea calorica a kerosenului...

Treaba e cam asa: Cantitatea de caldura transmisa in timp unui element este proportionala cu factorul de masivitate..Este intuitiv: cu cat un element este mai mare cu atat se incalzeste mai greu..Ganditi-va la cat timp va ia sa incalziti la rosu varful unui ac la flacara brichetei si cat v-ar lua sa incalziti la rosu un padibuz....Din cauza ca padibuzul e mai masiv , incalzirea LOCALA – ca de asta vorbim – se produce mult mai greu – sau niciodata - datorita faptului ca virgula caldura disipeaza in masa acestui padibuz generic..

Ori am vazut mai inainte ca grinzile cu zabrele sunt alcatuite din elemente suple, cu factor de masivitate mic....Deci si timpul in care O BARA acumuleaza caldura necesara pt. a ajunge la temperatura critica este mic..Cu alte cuvinte, o bara nu are vreme sa disipeze caldura ansamblului inainte ca – LOCAL – sa si atinga temperatura critica..Asa cum poate nici acul nu ajunge sa te friga la mana ca varful deja s-a si inrosit...
Si cum am vazut la inceput..daca cedeaza o bara....

La WTC structura a colapsat cel mai probabil datorita cedarii unor bare ale grinzilor cu zabrele care au antrenat o reactie in lant : de la cedarea uneia sau mai multor bare a unei grinzi (suficient)=>colapsarea grinzii cu zabrele=>colapsarea unui planseu de nivel curent..Odata aceasta reactie declansata, , energia cinetica a planseului prabusit peste cel inferior a antrenat cedarea acestuia si tot asa..Tot procesul asta de prabusire in lant a planseelor a continuat, stalpii functionand ca un un fel de ghidaj..De aceeea s-a prabusit vertical.La cateva fractiuni de secunda dupa prabusirea planseelor corespunzatoare , au colapsat si stalpii, antrenati de fortele dezvoltate in reazemele grinzilor..Forte care erau orientate catre interior, deteminate ca sens de forta de smulgere a grinzilor din reazeme.

Am privit si eu imaginile care arata niste ''explozii'' izbucnind din fatada catre exterior, produse cu cateva fractiuni de secunda inainte ca frontul de unda al prabusirii sa ajunga la nivelele respective..Chestiile acelea sunt datorate aerului comprimat de planseele care se prabuseau succesiv unele peste altele, si care , asa cum am zis, devansau cu cateva fractiuni de secunda colapsarea stalpilor.. ..

Domnule Pacuras,

Multumesc pentru punerea la punct si pentru detaliile puse in ecuatie. Ati explicat mai bine ceea ce eu am incercat sa fac in postarea mea.
Uitasem de termenul grinda cu zabrele specifice constructiilor metalice, pomenind doar de grinzi transversale,longitudinale si cadre, eu avand in minte chesoanele si cadrele de planseu specifice constructiilor din beton.
Va multumesc pentru completari .

Cu stima,
Attius navius


La 2006-09-11 18:20:06, Pacuraras a scris:

> Toate teoriile astea care iau in calcul sarcna termica globala
> dezvoltata de kerosen si alte chestii combustibile din birouri si o
> raporteaza la cantitatea de metal care chipurile ar fi trebuit sa se
> topeasca sunt abureli..
> Problema este ca nu era nevoie sa se topeasca toata structura ci doar
> sa cedeze cateva bare ale grinzilor cu zabrele ce intrau in
> alcatuirea planseelor..Sa retinem: nu e vorba de grinzi metalice la
> modul generic ci de GRINZI CU ZABRELE.Si este vorba despre incalzire
> LOCALA.
>
> Ca sa nu mai fiu acuzat de unii ca poluez forumul cu formule
> matematice, o sa incerc sa sa povestesc in asa fel incat povestea sa
> fie priceputa si de ne-ingineri - nobody's perfect :) -
>
> Explicatia modului cum au colapsat turnurile WTC sta in modul cum s-au
> comportat planseele.Acestea erau alcatuite la modul urmator: de stalpi
> erau prinse articulat grinzi cu zabrele peste care erau asezate tole
> (placi) metalice iar peste acestea era turnata o placa de beton..Si
> am atins punctul sensibil, adica grinzile cu zabrele..
>
> Grinda cu zabrele este este ceea ce multi ati vazut in natura
> (urbana, industriala s.a.m.d.) Adica are doua bare orizontale lungi
> sus si jos iar intre ele zigzagheaza alte bare mai subtiri, diagonale
> si montanti..Amintiti-va de ex de un pod de cale ferata.
>
> Grinda cu zabrele permite printre alte chestii foarte faine si o
> economie de material, deci costuri mai scazute..Insa are o mare
> hiba..Daca o singura bara din structura cedeaza, eforturile se
> redistribuie pe celelalte bare si este foarte posibil ca pornind de
> la cedarea unui singur element ( un montant sau o diagonala) toata
> grinda sa colapseze..De aia sunt total contraindicate acolo unde
> exista pericolul sa se dezvolte sarcini termice..
>
> Si crez ca e momentul sa vorbim o tzaruca si despre rezistenta si
> elasticitate...Pentru ne-ingineri... metalul se comporta intr-un fel
> ciudat ..Adica sub actiunea unei forte, pana la o anumita valoare a
> acesteia, respecta legea lui hooke, a proportionalitatii dintre
> eforturi si deformatii.Cu alte cuvinte, de cati bani, atata
> peste..Sau altfel spus, cu cat vrei sa-l alungesti mai mult, cu atat
> trebe sa tragi (sau sa-mpingi) mai tare de el...Ca la un resort,
> numai ca fortele si deformatiile au alta magnitudine...Dincolo de o
> anumita limita, legea aceasta simpla a lui Hooke nu mai e
> valabila....Metalul intra in curgere...Cu alte cuvinte nu se mai
> comporta ca un resort, ci mai degraba ca o guma de mestecat..Adica nu
> mai ai nevoie de o forta din ce in ce mai mare pt a obtine deformatii
> din ce in ce mai marii..Doar putin mai cresti forta cu care tragi si
> el toooot se lungeste..pana cand se rupe..
>
> Acuma sa retinem o chestie extrem de importanta : Limita de
> elasticitate a otelului variaza in functie de temperatura..Ca termen
> de comparatie, pe la vreo 460 de grade limita de elasticitate se
> reduce la jumatate...Iar peste limita de elasticitate se comporta ca
> o guma de mestecat..
>
> Mai departe..Cum se produce cedarea grinzii cu zabrele la foc? Ca
> aici e problema..Unii calculeaza global - toata structura la gramada,
> grinzi , stalpi, inchideri si toate alea - considerand ca trebuia ca
> toata structura sa se moaie si normal ca nu le iese din calcul cand
> raporteaza la puterea calorica a kerosenului...
>
> Treaba e cam asa: Cantitatea de caldura transmisa in timp unui element
> este proportionala cu factorul de masivitate..Este intuitiv: cu cat un
> element este mai mare cu atat se incalzeste mai greu..Ganditi-va la
> cat timp va ia sa incalziti la rosu varful unui ac la flacara
> brichetei si cat v-ar lua sa incalziti la rosu un padibuz....Din
> cauza ca padibuzul e mai masiv , incalzirea LOCALA – ca de
> asta vorbim – se produce mult mai greu – sau
> niciodata - datorita faptului ca virgula caldura disipeaza in masa
> acestui padibuz generic..
>
> Ori am vazut mai inainte ca grinzile cu zabrele sunt alcatuite din
> elemente suple, cu factor de masivitate mic....Deci si timpul in care
> O BARA acumuleaza caldura necesara pt. a ajunge la temperatura critica
> este mic..Cu alte cuvinte, o bara nu are vreme sa disipeze caldura
> ansamblului inainte ca – LOCAL – sa si atinga
> temperatura critica..Asa cum poate nici acul nu ajunge sa te friga la
> mana ca varful deja s-a si inrosit...
> Si cum am vazut la inceput..daca cedeaza o bara....
>
> La WTC structura a colapsat cel mai probabil datorita cedarii unor bare ale grinzilor cu zabrele care au antrenat o reactie in lant : de la cedarea uneia sau mai multor bare a unei grinzi (suficient)=>colapsarea grinzii cu zabrele=>colapsarea unui planseu de nivel curent..Odata aceasta reactie declansata, , energia cinetica a planseului prabusit peste cel inferior a antrenat cedarea acestuia si tot asa..Tot procesul asta de prabusire in lant a planseelor a continuat, stalpii functionand ca un un fel de ghidaj..De aceeea s-a prabusit vertical.La cateva fractiuni de secunda dupa prabusirea planseelor corespunzatoare , au colapsat si stalpii, antrenati de fortele dezvoltate in reazemele grinzilor..Forte care erau orientate catre interior, deteminate ca sens de forta de smulgere a grinzilor din reazeme.
>
> Am privit si eu imaginile care arata niste ''explozii'' izbucnind din
> fatada catre exterior, produse cu cateva fractiuni de secunda inainte
> ca frontul de unda al prabusirii sa ajunga la nivelele
> respective..Chestiile acelea sunt datorate aerului comprimat de
> planseele care se prabuseau succesiv unele peste altele, si care ,
> asa cum am zis, devansau cu cateva fractiuni de secunda colapsarea
> stalpilor.. ..
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>