Lasand la o parte patima partinica, judecand in calmitate si fara patos spectacolul oferit, ce concluzii putem oare trage?
A fost un spectacol, asta e indubitabil...Si ce interpretari am ascultat oare, pe ce muzica si cu ce armonii suave ne-am delectat simturile?
Pai simplu: am vazut doi scripcari de balci- Tariceanu si cu Geoana, incercand un Dublu de Bach??? Pai unul nu stia sa-si tina arcusul si celuilalt ii cazu calusul scripcii (cu pretentie de vioara)! Si ce-a iesit? O ragaiala de carciuma...
Si tot la nivel de duet nemuritor, vazuram un Vadim, goarna-n goarna cu Bela, incercand un valtz nemuritor de iesi a fanfara mortuoara demna de lauda pentru o petrecere in cavoul familiei Duduleanu, dar nici decum cu iz de Ateneu!!!
Si-o alta interpretare de rasunet, Felixache veni cu-n tril ce se voia Maria Tanase, da iesi iar a ciripit de vrabioi pierdut in beciurile vechii securitati! Pai daca asta stie pasaroiu, n-ai ce-i cere mai mult!
Si de la asa spectacol, asa reactie...:Dati-ne banii inapoi pe bilete, bai criminali interpretativi!!! Zise poporul!!! Si scarbit, parasi sala!
Pe de alta parte, pe podium isi facu aparitia Baselu! El ce-a invatat? Manele!!! Asta stie, asta canta. Si pentru ca manelele prinsera la roman, odata-l dadura pe spate!
Care mai de care il laudara, zicand ca are carisma, ca are imaginatie, ca are priza, ca-i genial! Iar el saracu', Baselu Minune, stie maneaua bine si-i zice!
Nu-l puneti sa cante altceva ca nu stie! El cu maneaua, in guse, pe strada, la cumparaturi, in ofensiva sau defensiva vis a vis de paparazzi, tot manele...
Si are si armonie, cu reverberatii, cu triluri, ca nu degeaba il cheama Flatulache! Poate sa ti-o dea fasaita, ba taiata, ba zgomotoasa, ba stropicioasa...cum o doreste publicu'! E un original daca romanul vrea numai asta! Cand ne-om plictisi de manele, vom cauta probabil alt gen de interpret!
Pana atunci insa... |