La 2009-01-04 03:57:23, Evreu-rus a scris:
> La 2009-01-04 03:33:44, Zenn a scris:
>
> > Ce-ar fi prima oara cand javrele astea naziste folosesc arme
> > interzise? Adu-ti aminte de Liban.
>
>
> Armata israeliana a aruncat in Liban cel putin 1,2 milioane de
> submunitii in timpul razboiului din 2006.
> Cifra de 1,2 milioane nu cuprinde dispozitivele lansate de mortierele
> de 155 de milimetri. Bombele cu submuntie sunt formate dintr-un corp
> central care elibereaza pe o zona extinsa bombe de dimensiune mica.
> Pe de alta parte, artileria a afirmat ca a lansat obuze cu fosfor.
> Crucea Rosie Internationala considera ca folosirea bombelor cu fosfor
> impotriva oamenilor contravine legilor internationale ale razboiului.
Apropo mortier 155 este numai in imaginatia ta poate te referi la artilerie autopurata cel putin cand traduci fa-o cum trebuie
Human Rights Watch: "Rusia si Georgia au folosit in timpul conflictului bombe cu fragmentatie"
Georgia a folosit bombe cu fragmentatie in Osetia de Sud, in timpul conflictului cu Rusia, a anuntat luni Human Rights Watch (HRW), care sustine ca faptul a fost recunoscut de responsabili de la Tbilisi, informeaza AFP si AP, prelaute de Agerpres."Georgia a recunoscut la sfarsitul saptamanii trecute pentru Human Rights Watch ca a folosit bombe cu fragmentatie in diferite locuri", a indicat pentru presa specialistul in arme al HRW, Bonnie Docherty.
Desi Rusia neaga, Docherty sustine ca nu exista dubii: si militarii rusi au folosit munitie cu fragmentatie in timpul conflictului din Caucaz.Potrivit Human Rights Watch, Rusia a folosit in urma cu doua saptamani bombe cu submunitii in zone locuite din Georgia, provocand moartea a cel putin 11 persoane.Arsenalul rus de bombe cu fragmentatieFederatia Rusa nu este parte a Procesului Oslo (Acordurile de la Oslo - n.red.) initiat intr-o forma incipienta in februarie 2007 pentru a se dezvolta ulterior intr-un tratat international in toata regula care sa interzica folosirea munitiei cu fragmentatie. 107 natiuni au aderat in luna mai 2008 la Conventia pentru Munitie cu Fragmentare, al carei scop este interzicerea folosirea, producerea, comertul si depozitatea unor astfel de arme. Conventia este deschisa pentru noi semnatari inca din decembrie 2008.Contrar parerii comunitatii internationale despre riscurile pe care le reprezinta bombele cu fragmentatie, Moscova este de parere ca submunitiile sunt arme legitime care, dimpotriva care au o acuratete ridicata si reduc la minim pierderile din randul civililor. Rusia a mai folosit astfel de armament si in Cecenia. La fel Uniunea Sovietica a folosit munitie cu fragmentantie in timpul invaziei din Afganistan (1979 -n.red.). De asemenea munitia cu fragmentatie a fost utilizata de mai diferite forte armate in mai multe conflicte care au rezultat din destramarea fostei Uniuni Sovietice, inclusiv Azerbaidjan, Nagorno-Karabah si Tadjikistan.Rusia, ca succesoare a Imperiului sovietic, este unul dintre cei mai mari producatori si exportatori de munitie cu fragmentantie. Se estimeaza ca Rusia are un stoc masiv de astfel de bombe care contin sute de milioane de submunitii. Astfel de bombe, fie de origine sovietica sau ruseasca, sunt depozitate in aproximativ 29 de alte tari printre care si Romania, conform site-ul oficial Human Rights Watch. Printre companiile rusesti care produc asemenea armament se numara: Bazalt State Research and Production Enterprise (bombe de aviatie), Mechanical Engineering Research Institute (proiectile de artilerie de 120 mm,152 mm si 203 mm) si Splav State Research and Production Enterprise Rocket (rachete de 122mm, 220mm si 300mm).
Rusia a folosit bombe cu submunitii in zone locuite din Georgia, provocand moartea a cel putin 11 persoane, a denuntat vineri organizatia neguvernamentala americana Human Rights Watch (HRW), transmite Mediafax citand AFP.
HRW arata ca a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a interogat numeroase victime, medici si militari din Georgia, si a examinat o serie de fotografii si inregistrari video din timpul atacului.
Organizatia precizeaza ca Rusia nu s-a alaturat statelor care au cerut, la conferinta de la Oslo din februarie 2007, interzicerea armelor cu submunitii.
Astazi, atentia intregii lumi s-a concentrat asupra Bruxelles-ului, unde s-a desfasurat Summitul tarilor membre ale UE privind situatia din Georgia si relatiile cu Rusia. A fost zi de manifestatii in zona sediilor institutiilor europene - una a georgienilor si alta, mai restransa, a rusilor.
Dupa cum era de anticipat, la Consiliul European extraordinar nu au fost adoptate nici un fel de sanctiuni impotriva Rusiei, careia, totusi, i-au fost transmise un avertisment sever sa respecte planul de pace in sase puncte si un protest ferm al tarilor UE fata de recunoasterea independentei celor doua republici separatiste. In afara reunirii simbolice a liderilor celor 27 de state membre pentru a-si exprima pozitia comuna fata de Rusia si Georgia, summitul de azi a decis, totusi, amanarea negocierilor pe tema unui nou parteneriat intre UE si Rusia pana cand trupele ruse vor fi retrase pe pozitiile anterioare izbucnirii razboiului.
Parerea mea este ca, in actualul context, este tot ce putea sa faca Uniunea Europeana pentru a avertiza Kremlinul, dar si pentru a mentine deschise caile de dialog cu acesta. Iar declaratia lui Sarkozy, dupa summit, prin care sugereaza ca Ucraina nu este luata deocamdata in calcul pentru o aderare la blocul comunitar vine sa intareasca ideea disponibilitatii UE de a dialoga cu o Rusie pe care se fereste sa o provoace in vreun fel.
As mai remarca faptul ca si azi cele doua protagoniste ale recentului conflict armat din Caucaz, Georgia si Rusia, au reusit sa se mentina in prim-plan. Georgia a facut-o prin surprinzatoarea recunoastere a folosirii bombelor cu submunitii in Osetia de Sud, ceea ce a dus la ranirea catorva mii de civili in zona de conflict. Faptul ca georgienii ii acuza acum pe rusi ca ar fi recurs, la randul lor, la acelasi tip de munitie nu-i absolva de vina.
In ceea ce priveste Rusia, aceasta a anuntat, coincidenta, exact astazi, ca da cu o mana, iar cu alta-i inchide Europei robinetul. Dmitri Medvedev a semnat un decret care prevede trimiterea a 200 de soldati in cadrul fortelor europene de mentinere a pacii din Ciad si Republica Centrafricana (Eufor). In schimb, Gazprom a anuntat ca va sista, de maine, pentru o zi, livrarile de gaze printr-una din conductele sale principale. Desigur, pentru verificari anuale si cu compensarea livrarilor prin suplimentarea tranzitului pe alte trasee. Fireste, nu trebuie sa cadem in paranoia din cauza tensiunilor UE-Rusia, dar ceea ce ar fi trebuit sa fie un simplu anunt tehnic a avut darul, in actualul context, de a aminti Europei cat de dependenta este de gazul si petrolul rusesc.
Cred ca e interesant, acum, de vazut daca SUA va face vreo mutare in acest joc de sah geostrategic, tot mai disputat in ultima vreme, si, mai ales, care va fi acea miscare. Maine, vicepresedintele Dick Cheney se va deplasa la Tbilisi, iar iminenta unui atac american impotriva Iranului vad ca este din nou evocata in mediile politice si de presa occidentale. O astfel de riposta a SUA, pe “flancul” oriental, n-ar face decat sa amplifice actuala criza internationala, careia, iata, e atat de dificil de pe acum sa i se gaseasca solutii viabile.
In ceea ce priveste Parlamentul European, urmeaza sa adoptam si noi, miercuri, o Rezolutie pe tema situatiei din Georgia si a relatiilor cu Rusia
|
08:41, luni, 29 mai 2023
