Onestitatea si eruditia Dlui Radu Portocala sunt demult apreciate de o mare parte a Exilului politic anticomunist romanesc. Calitatea deosebita a productiei sale publicistice, a prestatiilor sale in calitate de conferentiar sunt recunoscute atat in cadrul amintitului Exil, cat si in cel al numerosilor politologi din Franta (in special), dar si din Romania.
Cartea sa "Autopsie du coup d'Etat roumain. Au pays du mensonge triomphant"(Calmann-Levy, 1990) demonstreaza clar pertinenta indiscutabila a analizei si concluziilor asupra situatiei din Romania, imediat dupa evenimentele din decembrie 1989. Astazi, dupa 17 ani de interminabila tranzitie, orice persoana cinstita nu poate sa nu retina valoarea exceptionala a informatiei transmisa de Dl Portocala. Articole si scrisori deschise (ex. "Le necessaire proces du communisme. Lettre ouverte a M. Jean-Louis Debre, President de l'Assemblee nationale"/noiembrie 2002), editarea "vremelnicei" publicatii "REVERS"/Paris (oct. 1999 - dec. 2000) s.a. confirma soliditatea argumentelor si concluziilor sale. Astfel se explica, de ex., si includerea in volumul "Courtois la Sighet" (Fundatia Academia Civica, 2003) a interviului realizat [in "REVERS" nr.1 (15 oct.), 1999, pp. 6-8] de catre Radu Portocala cu Stephane Courtois, coordonatorul lucrarii "Le Livre noir du communisme" (R. Laffont, 1997).
Cine poate presupune insa ca, datorita calitatii informatiilor publicate, Dl
Portocala a fost apreciat la justa valoare de autoritaile politice ale interminabilei tranzitii ? Ca aceste autoritati au fost ...flatate (peste poate!) de analizele efectuate de Dl Portocala ?
De aceea, o intrebare - probabil nu dintre cele mai idioate - nu ar fi de exclus: functia de Director al ICR-Paris "oferita" Dlui Portocala, nu a constituit (si) o tentativa de a-i intrerupe fecunda sa activitate in domeniul jurnalismului de investigatie ? Fara indoiala ca cei ce l-au ales pt. acest post, ii cunosteau perfect potentialul intelectual. In schimb, nu pare atat de sigur faptul ca Dl Portocala era foarte bine informat cu privire la o tehnica de "lucru" ce poate fi desemnata drept TEMPERAREA (elanului) si TEMPORIZAREA (realizarilor).
"(...) Au pays du mensonge triomphant", iata o realitate enuntata de Dl Portocala in 1990. In ce masura insa, cei 17 ani de (interminabila!) tranzitie au contribuit la modificarea acelei etichete ?
|