Editorial

Sunt un simpatizant al PNL (dar nu numai) chiar daca a suferit destul fracturi in ultimii 16 ani provocate chiar de catre unii dintre membrii marcanti de acum.

Atata vreme cat nu ai un program politic clar si pe care sa-l duci inainte atunci cand esti la guvernare (si nu la "putere" cum ar zice unii ignoranti) chiar daca anumite masuri nepopulare pe moment iti pot eroda o baza electorala efemera, atunci chiar ca esti in bataia vantului si nu ai ce cauta la gurvernare.

Eu as fi de parere ca PNL ar trebui acum sa lase deoparte pretentiile de blazon sau sangele albastru liberal (care oricum se deosebeste traditional de liberalismul occidental de stanga) si ca ar trebui sa puna accentul pe identitatea ideologica pe care sa o faca auzita si cunoscuta nu doar la nivel academic dar si la nivel practic prin acte ale guvernarii.

Acesta bine-nteles daca si PNL este constienta in ce consta aceasta identitate; In plus, ar trebui sa ne spuna si noua in ce fel se deosebeste PNL ca actiune politica de PD, in afara de o anumita fraternitate din partea domnului Tariceanu care si-a tot pus functia guvernamentala in joc pentru obrazul domnului Patriciu.

Pentru ca daca tot ce ii separa de PD este o anumite aroganta ideologica data de niste traditii de care ei insisi nu sunt responsabili, sau de anumite functii detinute de domnul Tariceanu in Internationala Liber Democrata, reprezentata de mai mult decat onorabilul si trebuie sa o spun, loialul fata de cauza PNL si a Romaniei in UE, domn Watson, atunci as putea spune ca PNL ar trebui sa fie ingrijorat de viitorul sau politic.

Pentru ca in acest moment, blazonul istoric al PNL este mai mult un handicap care sta in calea afirmarii PNL ca partid orientat spre viitor si mai putin spre contemplarea trecutului.