Editorial

In numele cui vorbeste presedintele Basescu?

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a inceput luni dezbaterea pachetului de legi care ar trebui sa declanseze reforma serviciilor de informatii. Un moment indelung asteptat de toti cei ce au inteles ca este spre binele acestei tari, si nu in detrimenul ei, ca serparia de grupari, agenti si agenturi sa scape de toate metehnele securistoide care inca le mai bintuie.
Cunoscind maiestria descendentilor fostei politii politice comuniste a lui Ceausescu de a se sustrage oricarui control, indelung exersata in ultimii 16 ani, o mare parte a societatii civile se intreaba totusi daca nu cumva cele sase noi legi privind siguranta nationala se vor transforma in final doar intr-un ambalaj placut privirilor occidentale, in egala masura sclipitor si gaunos.
La aceasta intrebare, nimeni nu poate da deocamdata un raspuns cert. Presedintele Traian Basescu, insa, ne-a alimentat cele mai negre temeri. In finalul discursului sau, el a tinut sa faca un apel catre cetatenii Romaniei sa nu se lase prinsi in 'psihoza ascultarii telefoanelor', deoarece serviciile de informatii romanesti "isi fac datoria doar in limitele legii, iar telefoanele sint interceptate numai cu mandate de la judecatori."

Declaratia lui Traian Basescu stirneste ingrijorare pentru ca vine sa cautioneze un sistem asupra caruia planeaza banuieli serioase. Au existat numeroase dovezi clare in timpul mandatului Iliescu-Nastase ca s-au ascultat telefoanele unor politicieni din opozitie si a unor jurnalisti incomozi. Iar interceptarile din jurul cazului 'Ciuvica', sint cel mai bun exemplu.
A fost infiintata, dupa schimbarea puterii in Dec. 2004, vreo comisie care sa analizeze legalitatea acelor ascultari? Au primit cei ascultati vreo hirtie prin care sa fie instiintati dupa terminarea procedurilor ca le-au fost urmarite convorbirile, in baza carui mandat si in ce dosar? Nu. Si atunci de ce acorda Traian Basescu un cec in alb unor servicii care nu au facut nici un gest pentru a clarifica episoadele neclare din trecut? Pe ce se bazeaza presedintele cind spune ca nimeni nu intercepteaza ilegal convorbirile? El nici sa vrea nu ar putea sa verifice personal acest lucru. Singura lui garantie este cuvintul celor care conduc servicile secrete, aceiasi oameni care se aflau la cirma lor si cind s-au consumat interceptarile in cazul Ciuvica. Cuvint in care, cu prestanta functiei pe care o detine, Basescu ne indeamna si pe noi sa credem.

Mai grav este ca presedintele s-a folosit de ocazia inceperii discutiilor asupra pachetului de legi privind siguranta nationala pentru a se rafui cu inamicul sau numarul unu. Referirile la psihoza ascultarii telefoanelor il vizeaza direct pe Dinu Patriciu, care a montat o adevarata contraofensiva pe aceasta tema dupa ce a aflat de la procurori ca, in dosarul Rompetrol, unele dintre cele mai importante probe impotriva sa sint stenogramele unor convorbiri interceptate.
Curios este insa ca dupa sarjele repetate ale lui Dinu Patriciu, care acuza mii de discutii ascultate ilegal, cel ce s-a simtit obligat sa-i dea o replica nu a fost nici purtatorul de cuvint al SRI, nici seful SRI, ci tocmai seful statului. Si chiar daca nu este prima oara cind vorbeste in numele SRI (a mai facut-o si cu ocazia inundatiilor, cind a anuntat intr-o emisiune teledon urmarita de milioane de oameni, suma pe care o va dona aceasta institutie in contul sinistratilor), nu putem sa nu ne intrebam de ce o face. De ce s-a transformat intr-un avocat ostentativ al serviciilor de informatii? Al unor institutii despre care nimeni nu poate spune cu mina pe inima cit de mult s-au indepartat de Securitatea lui Ceausescu.
Cea mai la indemina explicatie este ca Traian Basescu vrea sa lase impresia ca si in aceasta zona are totul sub control. Face parte din poza sa de comandant. Stie foarte bine ca in Romania nimeni nu te ia in serios ca lider daca nu stapinesti serviciile secrete. Dar le stapineste cu adevarat presedintele?
Nu avem de unde sa stim ce le spune Traian Basescu sefilor serviciilor de informatii, ce raspund ei, daca lasa spasiti capul in pamint atunci cind sint mustruluiti sau daca, dimpotriva, ii dau replici batoase. Daca urmeaza recomandarile presedintelui. Daca il recunosc ca lider.
Stim insa ceea ce se vede cu ochiul liber, in societate. Ca avem un SRI care se opune din rasputeri declasificarii majoritatii dosarelor mostenite de la fosta Securitate, care tine in continuare sub lacat doua treimi din aceste dosare sub pretextul ca scoaterea lor la lumina ar aduce atingere sigurantei nationale, ca avem o puzderie de servicii sau departamente de informatii care refuza sa limpezeasca transant si deschis deopotriva toate acuzatiile care li se aduc astazi, dar si erorile rusinoase din trecutul recent.

Traian Basescu este singurul om politic care are autoritatea si instrumentele cu care poate presa serviciile de informatii sa se lepede de bolile trecutului si sa inceapa o reforma autentica. Fara impulsul sau, acestea vor ramine, ca si pina acum, incremenite in proiect, prizoniere ale unui trecut nefast. Presedintele este singurul care poate da consistenta celor sase noi legi care privesc siguranta nationala. Va reusi insa doar daca va juca rolul de arbitru impartial in disputa democratica si fireasca, pe care o intilnim in toate tarile occidentale spre care tindem, dintre societatea civila si comunitatea de informatii.
Daca va accepta sa fie purtator de cuvint nu doar pentru mesajul serviiciilor secrete catre natiune ci, si invers, al celor care l-au votat.
http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=776