Editorial

1. <<Omul de afaceri occidental se imbogateste prin valoarea adaugata in procesul de productie - ceea ce presupune munca si rabdare.>> si <<Nu ca ar lipsi in Romania capitalurile, dar investitorul occidental gandeste pe termen lung si practica egoismul inteligent, nu cel de duzina>>.Astea doua fraze m-au determinat sa intervin.
Precizez de la inceput ca sunt intru totul de acord cu esenta si semnificatia ambelor citate. Am apreciat totdeauna articolele dv. pentru consecventa cu care urmaresc atingerea unui mesaj util cititorilor diversi, fie ca transmiteti un concept, o strategie de principiu menita sa formeze gandirea, fie ca ideea dv are o componenta aplicabila, transformabila intr-o realizare practica. Nu va dezmintiti nici de aceasta data si nici nu ma astept la asa ceva. Totusi, cu permisiunea dv., as indrazni sa observ ca v-ati propus sa va referiti la lipsa interesului societatilor comerciale pentru finantarile externe, probabil, cu gandul la firmele existente deja (pentru ca nu apare nici o referire la cele potentiale). Faptul ca exista interes mai mare pentru speculatie decat pentru <<valoarea adaugata>> cu rabdarea producatorului, cu bataie pe termen lung, s-ar putea sa nu insemne decat existenta a doua categorii diferite de oameni, cu conceptii diferite despre munca si productie, adica, nu neaparat aflate intr-un raport de cauzalitate. Altfel spus, nici inclinatia catre speculatie si nici preferinta de a produce, nu presupun ca optantii sa fi parcurs intr-o prima faza cealalta categorie. Ar fi si greu de presupus ca un adept al speculatiei, dupa ce a descoperit calea castigului facil, sa mai fie tentat sa treaca in tabara celor cu <rabdarea> <pe termen lung>. As spune ca nici viceversa nu ar putea prezenta decat niste exceptii ale regulii ca un investitor cu o gandire occidentala, tinde spre punerea in practica a <egoismului> nu numai pentru ca ar fi si <inteligent> pe deasupra, dar ,poate, in afara de bani, investeste o parte din educatia castigata in timp, tot cu rabdare, si o alta parte, deloc neglijabila, pasiunea pentru o specializare si pentru ideea, aparent nesemnificativa, a materializarii intr-un produs finit, util, cu valoare de intrebuintare, competitiv si chiar cu sanse de export.
Nu prea vad un pericol iminent pentru cei din aceasta ultima categorie sa abandoneze toate genurile de investitie, enumerate sumar, si sa se repeada spre zona speculativa, doar pentru ca <sperietoarea> fiscalitatii nu descurajeaza smecherii amatori de tunuri. Adeptul activitatii productive are convingerile sufucient de bine formate, iar daca isi foloseste si inteligenta pe care i-o atribuiti, are toate motivele sa nu tinda spre hazardul cu iluzie de <tun> sau spre jocul de-a munca, din moment ce el stie ca munca nu-i o joaca.

2. Fondurile europene nu sunt absorbite, dar aceasta realitate are alte cauze, cu radacini adanci si evidente. Cine le abordeaza?
Sunt convins ca va este cunoscut cazul romanului din Australia, venit in regiunea Clujului, sa investeasca peste 3 mil. $, dar asociatul lui PSD-ist l-a usurat de toate grijile productive si nu sunt straini de rentabilitatea <tunului>, judecatori, procurori si politisti din zona.
Chiar daca nu-i acuz pe cei implicati intr-un JAF NATIONAL, pentru ca nu dispun de dovezile necesare si nu am calitate procesuala pasiva, am, in schimb, o libertate <activa>, aceea ca nimeni nu ma poate impiedica sa cred ca totul este perfect adevarat. Cand spun asta, va asigur, ca nu ma refer la preluarea fara discernamant a acestei <povesti uimitoare>, pentru ca am multe repere colaterale si directe care ma conving, mai mult decat este necesar, ca nu este vorba de o poveste si , culmea, uimitor ar fi sa cred ca m-ar mai putea uimi ceva. De ce sunt convins ca este un jaf national si are legatura cu neabsorbirea fondurilor europene?
Personajele, din zona Clujului, implicate nu sunt oameni simpli, sunt persoane sau personalitati care pot influenta destinele oamenilor simpli, dar si ale investitorilor < producatori, pe termen lung, inteligenti, cu rabdare, dornici sa obtina valoarea adaugata>
Tot aceste personaje pot influenta formarea imaginii zonei Ardealului de FRUNCE, dar si imaginea acestei tari.
Ar fi o gluma teribila sa-mi invoce acuma cineva prezumtia de nevinovatie a fruntasilor tunari, pentru ca ii va fi foarte greu sa ma convinga de vinovatia investitorului si de fictivitatea sustinerilor lui pentru care va trebui sa gaseasca o explicatie realista. Pentru un astfel de glumet, mai bine, las adresa unde gaseste mesjul din <Ziua> al investitorului roman, sa-si noteze nr. dosarului sau de la CEDO, sa-l poata urmari si sa vada daca Romania va primi sau nu factura de plata, care ar urma sa fie achitata, tot in gluma:
http://www.ziua.ro/f.php?zyear=2006&thread=192198&id=7979
Unde incadram genul acesta de TUNURI? La ARTILERIA GREA A ROMANIEI. Aici le este locul pentru ca asa sunt <atrasi> investitorii in discutie, actuali sau potentiali, productivi sau speculatori.
Pentru ca nu vreau sa se inteleaga o insinuare, ca restul tarii s-ar incadra doar in artileria usoara, este suficient sa spun ca cel putin JUSTITIA se poate mandri cu aceeasi pozitie de tragere cu TUNURI din acelasi material (a se citi, materie juridica), de aceeasi calitate, cu acelasi interes material (a se citi cum se scrie) si cu aceleasi efecte : incurajarea investitorilor, atragerea de fonduri (pot fi si europene; de ce nu?), intregirea imaginii Romaniei,
Ce ne mai ramane de facut ca sa devenim interesati de fondurile europene? Sa ne prefacem ca nu se vad cauzele si consecintele, din care sunt nevoit, acum, sumar, sa enumer doar cateva: justitia contribuie decisiv la distrugerea economiei nationale, la descurajarea initiativelor(fie ele si productive), la intretinerea imaginii tarii neatractiva nici pentru romani, din 320.000 de firme mai functioneaza 80.000, cei care au agonisit fara noima au aceeasi dispozitie sa investeasca in vile, obiecte de arta, bijuterii, nicidecau intr-o activitate productiva, iar daca se intampla ca un SACAL de judet sa faca asta, cu o cifra de afaceri de 5 mil $ (de ex), a reusit sa inghita (nu prin efectul concurentei, ci prin influenta), alti 10 cu cate 1 mil. $ fiecare ( Cu ajutorul cui? Nu mai repet), asa cum ati punctat, sunt descurajate privatizarile oneste, de spatii, sau unitati productive, vandute, culmea, tot la preturi ilare si tot prin jocuri (de culise).
La toate astea se adauga sansa ca oamenii simpli sa suporte cheltielile de furt ale facturii CEDO, fara atragerea raspunderii reale.
Nu sunt adeptul intretinerii unei imagini false, pentru ca reprezinta cea mai jalnica amagire ce tinde obligatoriu spre dezamagire, ascunderea gunoiului sub pres face ca, mai devreme sau mai tarziu,
sa sa nu se mai poata ascunde nici gunoierul si nici mirosul.
Realitatea privita si abordata frontal este calea de a-ti demonstra intentiile, fermitatea si preocuparea pentru propria imagine. Cand vom intelege asta vom avea si curajul sa ne gandim la punerea in practica a unei idei productive, tocmai pentru ca este prin excelenta atributul oamenilor ingeniosi sau educati in spiritul muncii, iar satisfactia este si mai mare cand din mana lui iese un produs competitiv, obtinut printr-un proces tehnologic cu indicii de productivitate si de calitate adecvati, la care a fost posibil sa se ajunga datorita fondurilor europene gata, oricand, sa sara in ajutor.
In ajutorul cui? Nu o mai iau de la inceput, dar trebuie sa ma fac inteles numai inca o singura privinta importanta: nu am atins nici partial semnificatia mesajului meu privind CADRUL PROPICE unei activitati productive. Sper ca vor mai exista prilejuri.
Cu aceleasi respect si incredere.