Cum spunea Farfuridi? "Iubesc tradarea dar urasc pe tradatori!" Asa si-o fi spus si Traian Basescu atunci cind s-a pricopsit cu sfetnicul de taina al lui Adrian Nastase. Asa ca a iubit tradarea cita vreme i-a fost de folos, si i-a dat tradatorului papucii, de indata ce nu mai avea nimic de tradat. Fiindca, dupa despartirea de Basescu, Gusa nu mai e un tradator - unde sa mai tradeze, inapoi la PSD? - ci un biet delator; "biet" pentru ca unu' Stanescu i-a taiat macaroana cu "licuricii" aceia. Aia dare in git, maestre Gusa, vezi ca se poate si mai bine?
In atari conditii, mosh Gusa nu are decit sa mai caute pe fundul traishtii ceva cit de cit acatari, daca mai vrea sa-l bage cineva in seama. Si iaca megapartidul (incercati sa-l scrieti si domniile voastre intr-un cuvint, nu va uitati ca "mega" acela e cogeamite prefixul).
Era un slagar antzartz, care spunea cam asa: Din cioburi de iubire, zadarnic dragul meu/ Sa-nchegi o fericire, e greu, e mult prea greu. Pe care nici Gusa, nici Basescu nu-l stiau, de puneau ei la cale constructia unui megapartid din chirpici politic. Cozminu' recunoaste - daca nu cumva se lauda, n-ar fi neobisnuit la el - ca a lui a fost ideea humuirii PD.
Asta imi aminteste un banc al Epocii de Aur: Cica un militian vine si el acasa, de la "servici". La intrarea in bloc, pe o movila de nisip, un pusti mestereste ceva. Militianul, vigilent, il intreaba autoritar: Ce faci, ma, aci? Un militian fac, nene, raspunde mititelul.
- Si din ce-l faci?
- Pai pun nisip, un pic da apa si-un rahatel de ciine.
- Ma, pastele si anafura cui te-a-ntarcat, sa nu mai te prind!
Poc-poc, doua scatoalce pe biet cap de baietel.
Peste nici 24 de ore (clasica unitate dramaturgica, daca binevoiti a va aminti) in acelasi loc, aceeasi actiune, cu aceleasi personaje.
- Ce faci, ma, aici?
- Fac un pompier, nene?
- Da? Si ce-i pui?
- Nisip si-un pic de apa.
- Da' rahat de ciine de ce nu pui?
- Pai ce, nene, iar vrei sa iasa militian? |