Editorial

cum se vede din urmatoarele trei citate din textul
lui Andreescu, acesta face o varza:

1.
"Statutul minoritatilor poate fi un impediment politic
din perspectiva criteriilor definite la Copenhaga atunci
cand minoritarii sunt subiectul represiunii, al excluderii,
al marginalizarii, al discriminarii. Nu este cazul
sistemului legislativ romanesc astazi, daca il
privim in aspectele sale generale. Inteleg oare
aceasta parlamentarii Europei? "
2
"Ele asigura privilegii organizatiilor care au ajuns sa
aiba reprezentanti in Parlamentul Romaniei, introduc
avantaje nete in timpul alegerilor, incalca principiile
de echitate interna a comunitatilor minoritare,
stimuleaza antreprenoriatul etnic. Toate acestea
pun probleme de fond cu privire la respectarea
drepturilor omului si a democratiei"

3
"Chiar suntem adaptati la modelele atitudinale
ale "europenitatii" pe care dorim sa o asumam?"


Realitatea este ca drepturile omului precum au fost ele
definite de Constitutia SUA in 1777 nu pot fi reinterpretate
precum au facut-o iacobinii si descendentii lor, socialistii
si comunistii. Acestia au sublimat individul, l-au supus
cauzei comunitare, l-au facut un humuncul, un produs de
laborator.

Libertatea garantata de Constitutia SUA individului asigura
un drept al omului complet diferit de cel asigurat de majoritatea
democratiilor europene, care au transformat individul intr-un
obiect al statului.

Drepturile minoritatilor este o tema importanta a stangii
caci permite divizarea societatii pe principiul: "divide et empera".
Ascunde totodata un mare paradox, caci duce la o gandire
circulara. Sa luam exemplul minoritatii maghiare. Acordarea
acestei minoritati a autonomiei culturale duce inevitabil la
un statut minoritar al romanilor din sanul secuimii. In sanul
maghiarimii au existat intotdeauna comunitati romanesti stravechi
care intotdeauna au suferit de marginalizare. Multe din ele au
sfarsit extincte, doar toponomiile si onomastica mai aduce aminte
de ele.

Un alt paradox este cel al drepturile individului intr-o societate
precum cea secuiasca. Care ar fi acestea cand individul este
mentinut la un nivel cultural medieval?

Un alt paradox ar fi cel al numeroaselor tipuri de minoritati, unele
datorate orientarii sexuale (homosexualii), altele datorate unor
particularitati etnice (ungurii, sarbii, bulgarii, turcii, ucrainienii,
dar de ce nu, vlahii), altele datorate unor particularitati sociale
(mediul rural, mediul mahalalei, mediul clasei medii, mediul
celor ultra bogati, a miliardarilor), iar altele datorate unor
particularitati culturale, cum ar fi cei care traiesc intr-o lume
culturala a unei Romanii interbelice.