Editorial

Domnul Ciachir se vrea analist, dar nu este decat un povestitor. Continutul articolului nu contine nici o idee personala a autorului, acesta limitandu-se a rememora o serie de intamplari din trecut, trecand pe langa ideea de democratie, usor pomenita intr-un rand, ca TGV-ul prin tunelul Manecii. Pentru a vedea ce este democratia trebuie sa vedem opusul ei, statul totalitar, de tip fascist sau comunist.
"In statul totalitar nu poate exista democratie intrucat principiile sale sunt organic ostile si incompatibile democratiei, deoarece in totalitarism individul este total subordonat statului si privat de orice posibilitate de autoaparare. Pentru statul totalitar valorile politice supreme le reprezinta partidul, fascist sau comunist, si statul totalitar restul fiind subordonat acestora, totul fiind obligat sa le slujeasca. In totalitarism, partidul unic si statul se identifica cu notiunile popor, natiune, patrie ajungand sa creada ca intre stat si cetatean nu exista contradictii.
Un sens exact opus il are democratia traditionala, indiferent care ar fi natura si limitele ei de clasa : ea pune accentul pe ce este individual. Pentru democratie valoarea politica este reprezentata de de individualitatea cetateanului, iar toate celelate valori cu caracter mai general (statul, partidele politice, organizatiile de masa) sunt chemate sa o serveasca, sa o ajute pentru a se constitui si mentine si, in primul rand, pentru a-si apra si pastra libertatile politice si cetatenesti. Ridicand individul la valoarea politica suprema, principiul democratic pleaca de la consideratia ca dezvoltarea si prosperitatea societatii (nu ale statului) se bazeaza pe prosperitatea elementului individual al cetateanului. Dezvoltata, bogata si variata nu poate fi decat acea societate care se compune din indivizi liberi si multilateral dezvoltati. Democratia, marile libertati cetatenesti pe care ea le-a acordat individului constituie cel mai bun teren pentru dezvoltarea individualitatii si, respectiv, a societatii care se bazeaza pe ea."
Cam atat despre democratie domnule Ciachir.

Cat despre povestiri, mi-aduc aminte de conflictul dintre cantareata Anda Calugareanu si versificatorul nu poetul, de talent recunosc, Adrian Paunescu.
La un cenaclu Flacara, cantareata imbracata cu o ie cu motive populare canta, acompaniindu-se cu chitara, un cantec in limba engleza. Imediat, Adrian Paunescu o apostrofeaza si o intreaba cum nu o arde camasa aia populara de pe ea pangarind-o cu strofe englezesti, acuzand-o ca nu da dovada de patriotism. Raspunsul cantaretei a fost pe masura acuzatiei intrebandu-l pe "marele patriot" de ce nu-si plimba si el carnurile intr-o Dacie in locul Mercedesului proprietate personala.

Si a propos de una vorbim si alta fumam: cred ca Dvs. mai mult fumati decat ne spuneti ceva.