"Dl Serban te face sa simti emotii fundamentale precum dragostea, suferinta, durerea, frica si dezgustul, cu o intensitate nu departe de realitate" - citisem in cronica teatrala din The New York Times inainte de a vedea spectacolul montat la Bucuresti. Aceste elogii mi s-au parut mai apoi palide in comparatie cu maretia si ineditul Trilogiei Antice, spectacole care au schimbat teatrul romanesc.
Am avut marea onoare sa-l cunosc personal in 1990, in timpul concursului pe care-l organizase pentru distributie. Actorii il priveau cu veneratie pe acest monstru sacru al teatrului mondial. Am simtit emotiile unor debutanti in probele pe care le sustineau, chiar daca se numeau Leodoldina Balanuta, Maia Morgenstein, Carmen Galin sau Caudiu Bleont, ca sa citez doar cateva nume de care-mi amintesc din numarul mare de actori din distributie. De la Andrei Serban incoace, teatrul romanesc a fost altul, mult mai viu si mai aproape de sufletul spectatorului.
Nu pot pricepe de ce nu gaseste macar acum Andrei Serban intelegerea de care are nevoie pentru proiectul pe care doreste sa-l realizeze in tara lui natala. Mai ales ca s-a schimbat si directorul Teatrului National, acum fiind unul din admiratorii declarati ai marelui regizor.
Noi, spectatorii, te asteptam sa revii, Andrei Serban, sa ne incanti din nou sufletele cu maretia artei tale ! |
Nr. 3471 de vineri, 4 noiembrie 2005
Legea mamei si copilului (182 afisari) 
