Editorial

Harbuzache
2005-10-08 00:29:58

Un greiere in gura de canal!

In cartea autobiografica "Noe rezemat de gard" carte care de interesanta ce era, nu o citea nimeni ... dar in schimb fiind foarte deosebita "se citea singura" ... Astfel si filozoful Misel Fourculition parafrazandu-l pe iluminatul Daniel Kübelbock cel mai cunoscut teoreticean al "leului biografic", analzeaza singularitatea spirtului ucigasului psihanalitic Rolan de Birca .. care a fost profund detestat de Prost care la randu-i a reusit sa studieze functia execitata a naturalistului Saint Boeuve dupa negii si semnele erectile de pe obraz dupa ce i s-a aplecat de atata salata de Saint Boeuf compilata in spirtul Melissen Geisst al semioticii competent reproductive a criticii pe Internet.
Ma intrebam din ce cauza autorul trecea prin cumplite incercari si alerga inca in anii 80-90 in plina "epoca de aur" cu chilotzii sefului in gura dand vesel din codita atunci cand i se arunca un osicior sub masa de la Uniunea Presup... Scriitori ! ...
Raspunsu desi simplu vizand exilul imprevizibil preveea spiritul subiectiv de sacrificiu al autorului care e ras sticla cu ochii lui Dobrin ....
Asa cerea spirtul de sacrificiu al breslei ... sacrificii morale ....ca sa-si salveze opera.... asa cum au facut si cunoscutul scriitor japonez Igura Kakuru si cehul urmas al lui Klapka dizidentul Klaps. Klaps Aplaudacovici, ... operatie dificila cand trebuie sa stii sa stai echilibrat in limba de lemn ca Lazar personajul evanchelic cu liceu privat in Bucuresti.
Astfel identitatea Autorului ajunge sa fie greu de banuit chiar si obiectiv privit prin coperte goale din sticla de Zwetschgen Wasser renumitul leck-tor care a scris lucrarea Jägermeister si subiectivismul lai Lee Chior!
Arta cere sacrificii... asta o stim cu totii ....desi identitatea autorului e pusa din nou sub semnul indoielii!

Eugen Tanase
2005-10-08 06:34:48

Un greiere care canta intr-o gura de leu

Domnule Eugen Simion,

Daca ati putea detalia pasajul de mai jos, din articolul "Un greiere care canta intr-o gura de leu", ar fi foarte interesant.

Cunoastrea biografiei unui autor te poate ajuta la intelegerea operei, dar nu este obligatorie. Asa gindeam eu. Cred ca opera si caracterul unui autor sint total diferite.
Ce-ar fi de pilda sa-i judecam opera lui Villon pornind de la faptul ca a ucis ? Exemplul este banal.

Caracterul autorului nu cred ca are legatura cu opera.

"Cred si azi ca omul care scrie este responsabil de ceea ce face in afara scriiturii si ca, in vremuri istorice grele (intr-un regim, de pilda, totalitar), opera majora nu poate scuza, la infinit, caderile morale ale scriitorului".

Cu respect,

Eugen Tanase

VAS-ile
2005-10-08 11:48:36

Dl Eugen Tanase

Daca ati putea detalia din textul dumneavoastra citez
Ce-ar fi de pilda sa-i judecam opera lui Villon pornind de la faptul ca a ucis ? Exemplul este banal.
inchei citatul
zau ca as intelege mai bine daca faceti vre-o referire la culoarea politica
a dl.academician , culoare care mi se parea si mie 'ucigasa', desi trebuie
sa recunosc ca actuala culoare portocalie este 'criminala', sper ca acest
pleonasm conotativ va fi pe intelesul dumneavoastra!

alwis46
2005-10-08 15:23:14

Comentariu la un greiere........

Scrie dl. Eugen Simion:

"Cred si azi ca omul care scrie este responsabil de ceea ce face in afara scriiturii si ca, in vremuri istorice grele (intr-un regim, de pilda, totalitar), opera majora nu poate scuza, la infinit, caderile morale ale scriitorului. Nici situatia inversa nu-i de acceptat in critica si, in genere, in viata publica: opera majora sa fie victima nesabuintelor (folosesc inadins un termen neliterar, un termen predist!), ezitarilor, compromisurilor facute de scriitorul care, cu o propozitie celebra a lui Sainte-Beuve referitoare la Chateaubriand, a fost in situatia unui greiere care canta intr-o gura de leu..."

Domnule academician,

Sa spunem ca nu ma pot ridica la nivelul Dvs. intelectual dar citindu-va articolul am senzatia ca deliberat ati ales pozitia magarului lui Buridan numai ca aici nu va paste pericolul de a muri de foame. Daca unul sau altul v-ar aduce reprosuri pentru o anumita partinire, dumneavoastra veti putea extrage din context partea care v-ar dezincrimina si ati arunca-o in discutie pentru disculpare. Bine gandit dar nedemn de dumneavoastra.
Inchei cu doua versuri din La Fontaine si va las sa le intelegeti sensul :

Je suis oiseau, voyez mes ailes !
Je suis souris, vivent les rats !

Dumitru Grozea

Ion Caramache
2005-10-08 18:35:12

Furnica catre greierele Genu....

"....Dar, atentie!, Autorul inviat, ca Lazar, personajul evanghelic, nu mai arata cum arata si, in fapt, nu mai este ceea ce stim ca este: este o creatie noua, nascuta din imaginatia unui lector care stie sa citeasca semnele textului si sa reconstituie urmele omului care scrie in discursul sau. Operatie dificila, imprevizibila. Practic, ar trebui sa avem un singur text si atatia autori cati lectori exista. Adica o infinitate. Nu-i aceasta, un alt fel de a sacrifica Autorul? Un sacrificiu prin multiplicare? Identitatea Autorului este pusa, astfel, din nou sub semnul intrebarii."

Presedintele Academiei Romane ne marturiseste sistemul in care a-UTORUL ( a-UTORII), in lipsa de valuta in arginti, se multumeau sa-si umple gura si cu lei tramvai, deoarece s-a descoperit mai tirziu ca greierii nu aveau nimic in sertar (sertare) care sa le asigure traiul viitor in lunile post-decembriste ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai si iunie.
Evident ca reconstituirea identitatii a-UTORULUI este o operatie dificila atunci cind nenumaratii lectori ii citeau opus-ul semnat cu un nume conspirativ desemnat chiar de catre cititorii sai.
Pe de alta parte, operatia de reconstituire a identitatii reale a a-UTORULUI este captivanta, este un real thriller. Satisfactia descoperirii identitatii reale a AUTORULUI este sublima si plina de surpriza cum a fost, de exemplu, numele precedentului colonel al regimentului de trombonisti majori.
Ramane insa de comentat opinia prezentului Presedinte al Academiei Romane potrivit careia este imperios necesar sa existe un singur text ai caror autori sa fie toti cititorii sai.
Aceasta ar insemna, nici mai mult – si nici mai putin, decit reintoarcerea la epoca de aur cind autorul tutulor realizarilor era intregul popor care aplica in practica opera textierului genial si general.
Singura diferenta ar fi ca, pentru a i se ascunde identitatea, autorul va fi cunoscut numai dupa numele sale conspirative: genial conducator, cel mai iubit fiu, cirmaci intelept, personalitate de prim rang, teoretician de faima mondiala, etc, etc.
Genu' reales la al Enulea congres!

Ion Caramache
2005-10-09 00:43:44

Re: Un greiere in gura de canal!

La 2005-10-08 00:29:58, Harbuzache a scris:

> Asa cerea spirtul de sacrificiu al breslei ... sacrificii morale
> ....ca sa-si salveze opera.... asa cum au facut si cunoscutul
> scriitor japonez Igura Kakuru si cehul urmas al lui Klapka dizidentul
> Klaps. Klaps Aplaudacovici, ... operatie dificila cand trebuie sa
> stii sa stai echilibrat in limba de lemn ca Lazar personajul
> evanchelic cu liceu privat in Bucuresti.
> Astfel identitatea Autorului ajunge sa fie greu de banuit chiar si
> obiectiv privit prin coperte goale din sticla de Zwetschgen Wasser
> renumitul leck-tor care a scris lucrarea Jägermeister si
> subiectivismul lai Lee Chior!
> Arta cere sacrificii... asta o stim cu totii ....desi identitatea
> autorului e pusa din nou sub semnul indoielii!
> 
Maestre,
va multumesc pentru lamuririle de rigoare. Eu prostul credeam ca in lucrarea academicianului era vorba despre Lazar de la Rusca, si ca starostele academicienilor de fapt confunda pe Klaps Aplaudacovici cu cu Redis Aplaudacovici. Cite despre Klapka - sunt sigur ca va referiti la camaradul lui Apostol Bologa.

Omul cu Picioare foarte Paroase
2005-10-09 05:53:04

Practic vorbind - de vei intreba un entomolog cati decibeli emite un greier, vei ramane uimit.. Ei se fac auziti numai

..in minute de "liniste impusa" - drept care "asa ai putut sa publici ce ai republicat" ... atunci - cand plevusca i.e. "zgomotul de fond" era amutit - ca'n padure, de prezenta ursului / leului....

Procesul respectiv - face ca "greierele" sa aiba .. " sansa de a fi auzit.." - care in contextul unei paduri (scuza-ma - societati..) normale, e acoperit de tzipetele maimutzelor si mugitul elefantzilor ...

Drept care - simbioza cu ursul / leul in sansa de a avea "glorie si audienta" - face ca greierii sa fie concomitent nu numai in gura - dar si in fundul ursului / leului - activitatea fiind duala de cantari (i.e. "Cantare... ?" a lui Paunescu de pe vremuri) si alinari active ale hemoroizilor politici...

Din cand in cand - greierele trece si prin primejdia de a fi inghitit... sau maturat / spulberat de ce iese din partea dorsala a ursului / leului... drept care magnifici ganditori in probleme de fizica fac in mod automat tranzitia mentala spre partea filozofica sau viceversa (e.g. Faucault) - lasand sa se-ntrevada ceea ce furnicile stiu de mult :

- perenitatea parazitismului ca suport de existentza a greierului... si faptul ca, chiar daca'i dai cu DDT - ei raman constant tot greieri...

Leul / ursul ce a murit a caracterizat filozofic greierele ca fiind "dusmanul de clasa, care nu doarme niciodata.." Natura parazita a greierului.. il face ca indiferent de natura bestiei cele mari - el sa-si duca mai departe povara existentei.. fiind nu ceea ce defineste Barthes prin "singularitatea absentei" (??!!) - ci mai nou "singuratatea alergatorului de cursa lunga.."

Oricum, in zoologia de gradinitza - greierul e in clasa insectelor nefolositoare

Atamild
2005-10-09 08:21:56

Re: Practic vorbind - de vei intreba un entomolog cati decibeli emite un greier, vei ramane uimit.. Ei se fac auziti numai

La 2005-10-09 05:53:04, Omul cu Picioare foarte Paroase a scris:

> ..in minute de "liniste impusa" - drept care "asa ai
> putut sa publici ce ai republicat" ... atunci - cand plevusca
> i.e. "zgomotul de fond" era amutit - ca'n padure, de
> prezenta ursului / leului....
> 
> Procesul respectiv - face ca "greierele" sa aiba .. "
> sansa de a fi auzit.." - care in contextul unei paduri (scuza-ma
> - societati..) normale, e acoperit de tzipetele maimutzelor si mugitul
> elefantzilor ...
> 
> Drept care - simbioza cu ursul / leul in sansa de a avea "glorie
> si audienta" - face ca greierii sa fie concomitent nu numai in
> gura - dar si in fundul ursului / leului - activitatea fiind duala de
> cantari (i.e. "Cantare... ?" a lui Paunescu de pe vremuri)
> si alinari active ale hemoroizilor politici...
> 
> Din cand in cand - greierele trece si prin primejdia de a fi
> inghitit... sau maturat / spulberat de ce iese din partea dorsala a
> ursului / leului... drept care magnifici ganditori in probleme de
> fizica fac in mod automat tranzitia mentala spre partea filozofica
> sau viceversa (e.g. Faucault) - lasand sa se-ntrevada ceea ce
> furnicile stiu de mult :
> 
> - perenitatea parazitismului ca suport de existentza a greierului...
> si faptul ca, chiar daca'i dai cu DDT - ei raman constant tot
> greieri...
> 
> Leul / ursul ce a murit a caracterizat filozofic greierele ca fiind
> "dusmanul de clasa, care nu doarme niciodata.." Natura
> parazita a greierului.. il face ca indiferent de natura bestiei cele
> mari - el sa-si duca mai departe povara existentei.. fiind nu ceea ce
> defineste Barthes prin "singularitatea absentei" (??!!) - ci
> mai nou "singuratatea alergatorului de cursa lunga.."
> 
> Oricum, in zoologia de gradinitza - greierul e in clasa insectelor
> nefolositoare
> 
Trebuie sa recunosc ca n-am citit nimic din cele mentionate in acest articol, si nu cred sa citesc ..am vazut insa un film care se numea asa
,,singuratatea alergatorului de cursa lunga'', insa acum foarte mult timp si l-am uitat.. iar metafora cu greierul care cinta intr-o gura de leu, nu stiu daca imi este, era, sau nu cunoscuta, nu pot sa ma pronunt.
Matilda

CHIORU
2005-10-09 12:25:13

ce ai ma nene - te simti bine ??

epistemologia gargarei barboase.

underinfluence
2005-10-09 20:47:01

Greierul cinta chiar de se stie in gura leului

Dar Autorul dumitale isi pierde "identitatea " cind este pus in fata "sacrificiului " de a-si recunoaste adevarata identitate ascunsa sub falsa identitate si scoasa la iveala datorita descifrarii "cititului printre semnele textului" care ii scot in evidenta "caracterul omului si talentul sau" lipsit uneori de "responsabilitatea scriitorului " care limiteaza "respectul ptr adevar" find o "eroare de judecata " atunci cind uita de "respectul ptr valoarea estetica" .
Greierul este mic si nesemnificativ ptr o jungla asa de mare si plina de salbaticiuni , dar sa nu uitati ca acest greier doar sade cu miinile sub ceafa si cinta , sau fluiera fara sa dauneze faunei , el este cel mincat , cel strivit de mai marii junglei , va intreb , ce va pasa voua de viata greierului ?De cind o mindrete de leu se impiedica de un maruntel de greieras ?De cind este atit periculos acest greiere care nu face altceva decit sa cinte ?
Am convingerea ca leul asta mare si fioros cind il va inghiti nici nu va simti daca a facut-o sau ia fugit printre coltii fiorosi , doar tacerea din jur il va face sa creada ca l-a inghitit , dar nu va avea certitudinea ca a si facut-o .

Harbuzache
2005-10-09 21:13:28

Re: Un greiere in gura de canal!

ah de Lazar cernescu de la Rusca vorbeai ? ... Pai pe ala l-au impuscat comunisti ca ii astepta pe americani in muntzi iar Liviu Apostol de Bolognia s-a inecat intr-o urma de tractor...
Ce trista soarta au marii academicieni!


La 2005-10-09 00:43:44, Ion Caramache a scris:

> La 2005-10-08 00:29:58, Harbuzache a scris:
>
> > Asa cerea spirtul de sacrificiu al breslei ... sacrificii morale
> > ....ca sa-si salveze opera.... asa cum au facut si cunoscutul
> > scriitor japonez Igura Kakuru si cehul urmas al lui Klapka dizidentul
> > Klaps. Klaps Aplaudacovici, ... operatie dificila cand trebuie sa
> > stii sa stai echilibrat in limba de lemn ca Lazar personajul
> > evanchelic cu liceu privat in Bucuresti.
> > Astfel identitatea Autorului ajunge sa fie greu de banuit chiar si
> > obiectiv privit prin coperte goale din sticla de Zwetschgen Wasser
> > renumitul leck-tor care a scris lucrarea Jägermeister si
> > subiectivismul lai Lee Chior!
> > Arta cere sacrificii... asta o stim cu totii ....desi identitatea
> > autorului e pusa din nou sub semnul indoielii!
> >
> Maestre,
> va multumesc pentru lamuririle de rigoare. Eu prostul credeam ca in
> lucrarea academicianului era vorba despre Lazar de la Rusca, si ca
> starostele academicienilor de fapt confunda pe Klaps Aplaudacovici cu
> cu Redis Aplaudacovici. Cite despre Klapka - sunt sigur ca va
> referiti la camaradul lui Apostol Bologa.
>