Editorial

Io-te ce gasii jucandu-ma pe Internet: Este vorba de o cuvantare la incheierea dezbaterilor pentru modificarea Constitutiei din 2003.

Sursa: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5502&idm=2

Lectura placuta.
BTW: daca improbabilele anticipate vor fi castigate de alianta DA, punem pariu ca in mai putin de sase luni, istoria procesului legislativ de pe site-ul camerei deputatilor dispare?

"....
Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Urmeazã declaraþiile pe marginea votului. Are cuvântul domnul Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am asistat la o premierã în viaþa politicã româneascã, dar nu orice fel de premierã, pentru cã, din pãcate, în ultimii 13 ani, premiere au fost ºi evenimentele rele, nu numai cele bune.

Am asistat la o premierã care cred cã poate fi pusã sub semnul maturizãrii clasei politice româneºti. De ce spun asta? Acum, pentru prima datã, dupã 13 ani, am demonstrat cu toþii, aceia care am rãmas în aceastã salã pânã la sfârºit, cã partidele politice ºtiu în egalã mãsurã sã reprezinte interesele electoratului propriu, dar în acelaºi timp cunosc ºi arta dialogului. Democraþia nu este doar o demonstraþie de partizanat politic, democraþia este, în termeni consacraþi, un sistem politic în care dialogul, toleranþa ºi spiritul de deschidere trebuie sã-i caracterizeze pe partenerii jocului. În absenþa toleranþei, în absenþa dialogului, în absenþa spiritului de deschidere, chiar dacã existã pluralism, nu existã democraþie.

Dupã 13 ani, timp în care au existat multe falii în societatea româneascã, reflectatã uneori cu multã patimã la nivel politic, putem spune cã încheiem cu adevãrat un acord constituþional ºi am convingerea cã ºi cealaltã Camerã, Senatul va da expresie acestui acord constituþional.

De ce noi, liberalii am votat astãzi în favoarea acestei revizuiri a Constituþiei? De ce am participat vreme de mai bine de un an la acest proces de revizuire a Constituþiei? Mai întâi, pentru cã, aºa cum spuneam în deschiderea dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege, liberalii au crezut încã din 1991 cã este necesarã aceastã revizuire.

Astãzi vedem împlinite cele mai multe din dorinþele pe care noi, în 1991, nu ni le-am împlinit. Astãzi, în proiectul de lege pe care tocmai l-am votat, se regãsesc câteva principii la care noi, liberalii þinem foarte mult. Este vorba, în primul rând, de principiile care consolideazã democraþia constituþionalã în România; principiul separaþiei puterilor statului, principiul naþiunii civice sunt idei la care am þinut ºi þinem foarte mult ºi se regãsesc în textul proiectului de lege. Este vorba apoi de principiile economiei de piaþã, garantarea proprietãþii private, libera iniþiativã, restrângerea sferei proprietãþii publice, nu mai puþin, drepturile omului, în formula proiectului de lege, îºi gãsesc o expresie binevenitã. Fie cã este vorba de libertatea persoanei ºi de garanþia potrivit cãreia, arestarea în aceastã þarã, dupã revizuirea Constituþiei, se va putea face numai de cãtre un judecãtor, fie cã este vorba de procesul echitabil, fie cã este vorba de celelalte drepturi fundamentale ale omului, regãsim în proiectul de lege, votat de noi în acest moment, elemente care ne apropie de Europa. Nu mai puþin, instituþiile de bazã ale democraþiei sunt ajustate într-un sens benefic, astfel încât ele, de aici înainte sã funcþioneze mai bine, fie cã este vorba de instituþia prezidenþialã, de Parlament, de Guvern, de Curtea Constituþionalã, de Curtea de Conturi, de Curtea Supremã de Justiþie, de Consiliul Suprem al Magistraturii, toate aceste instituþii, prin revizuirea pe care tocmai am votat-o, îºi vor gãsi un cadru mai bun de funcþionare.

ªi, în acest sens, vreau sã subliniez în mod special independenþa justiþiei, pentru cã textele din proiectul de lege consolideazã independenþa justiþiei ºi, mai ales, independenþa judecãtorilor de la Curtea Supremã de Justiþie.

Nu în ultimul rând, aceastã revizuire împlineºte o dorinþã veche a noastrã, a românilor, ºi este de naturã sã punã punct unui balans istoric care a durat mai mult de douã secole - balansul între Orient ºi Occident.

Prin textele adoptate astãzi, creãm mecanismul constituþional al aderãrii României la Uniunea Europeanã, al aderãrii României la NATO. Acest mecanism constituþional este acela care fãcea necesarã revizuirea constituþionalã, în primul rând.

În încheiere, îngãduiþi-mi sã spun urmãtorul lucru: în aceastã salã nu sunt cei care nu înþeleg democraþia constituþionalã. Dar, chiar dacã intrã în aceastã salã, vrând-nevrând, vor trebui sã accepte regulile jocului pe care noi, de aici înainte, prin aceastã revizuire, le stabilim. Este vorba de regulile jocului democratic. Nu înseamnã cã, dacã împreunã, am votat aceste reguli ºi am stabilit în ce mod se va desfãºura jocul democratic de acum în România, între noi va exista tot timpul concordanþã ºi între noi va exista tot timpul o unitate de vedere.

Am adoptat jocul, am adoptat regulile jocului, pentru ca jocul democratic sã continue, iar în jocul democratic existã adversari politici, existã poziþii diferite, existã interese diferite. Important este ca, de aici înainte, aceste poziþii de partid, aceste poziþii care exprimã electoratul fiecãrui partid, sã þinã seama de regulile jocului constituþional. ªi, dacã vom face acest lucru, atunci, într-adevãr, România va avea o democraþie constituþionalã consolidatã. ªi, dacã mai dã Dumnezeu ºi o economie funcþionalã de piaþã... Pânã aici, însã, mai avem mult timp.

Vã mulþumesc. (Aplauze) ..."

E incorect sa reproduci exact spusele unui parlamentar din opozitia de ieri/puterea de azi? Sau, subiectul Constitutie nu cadreaza cu continutul articolului?

La 2005-07-14 19:30:22, Ratacitul a scris:

> Io-te ce gasii jucandu-ma pe Internet: Este vorba de o cuvantare la
> incheierea dezbaterilor pentru modificarea Constitutiei din 2003.
>
> Sursa:
> http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5502&idm=2
>
> Lectura placuta.
> BTW: daca improbabilele anticipate vor fi castigate de alianta DA,
> punem pariu ca in mai putin de sase luni, istoria procesului
> legislativ de pe site-ul camerei deputatilor dispare?
>
> "....
> Domnul Viorel Hrebenciuc:
>
> Vã mulþumesc.
>
> Stimaþi colegi,
>
> Urmeazã declaraþiile pe marginea votului. Are
> cuvântul domnul Valeriu Stoica.
>
> Domnul Valeriu Stoica:
>
> Domnule preºedinte,
>
> Doamnelor ºi domnilor colegi,
>
> Am asistat la o premierã în viaþa politicã
> româneascã, dar nu orice fel de premierã, pentru
> cã, din pãcate, în ultimii 13 ani, premiere au
> fost ºi evenimentele rele, nu numai cele bune.
>
> Am asistat la o premierã care cred cã poate fi
> pusã sub semnul maturizãrii clasei politice
> româneºti. De ce spun asta? Acum, pentru prima
> datã, dupã 13 ani, am demonstrat cu toþii, aceia
> care am rãmas în aceastã salã
> pânã la sfârºit, cã partidele politice
> ºtiu în egalã mãsurã sã
> reprezinte interesele electoratului propriu, dar în
> acelaºi timp cunosc ºi arta dialogului. Democraþia nu
> este doar o demonstraþie de partizanat politic, democraþia
> este, în termeni consacraþi, un sistem politic în
> care dialogul, toleranþa ºi spiritul de deschidere trebuie
> sã-i caracterizeze pe partenerii jocului. În
> absenþa toleranþei, în absenþa dialogului,
> în absenþa spiritului de deschidere, chiar dacã
> existã pluralism, nu existã democraþie.
>
> Dupã 13 ani, timp în care au existat multe falii în
> societatea româneascã, reflectatã uneori cu
> multã patimã la nivel politic, putem spune cã
> încheiem cu adevãrat un acord constituþional
> ºi am convingerea cã ºi cealaltã
> Camerã, Senatul va da expresie acestui acord
> constituþional.
>
> De ce noi, liberalii am votat astãzi în favoarea acestei
> revizuiri a Constituþiei? De ce am participat vreme de mai bine
> de un an la acest proces de revizuire a Constituþiei? Mai
> întâi, pentru cã, aºa cum spuneam în
> deschiderea dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege,
> liberalii au crezut încã din 1991 cã este
> necesarã aceastã revizuire.
>
> Astãzi vedem împlinite cele mai multe din dorinþele
> pe care noi, în 1991, nu ni le-am împlinit. Astãzi,
> în proiectul de lege pe care tocmai l-am votat, se
> regãsesc câteva principii la care noi, liberalii
> þinem foarte mult. Este vorba, în primul rând, de
> principiile care consolideazã democraþia
> constituþionalã în România; principiul
> separaþiei puterilor statului, principiul naþiunii civice
> sunt idei la care am þinut ºi þinem foarte mult
> ºi se regãsesc în textul proiectului de lege. Este
> vorba apoi de principiile economiei de piaþã, garantarea
> proprietãþii private, libera iniþiativã,
> restrângerea sferei proprietãþii publice, nu mai
> puþin, drepturile omului, în formula proiectului de lege,
> îºi gãsesc o expresie binevenitã. Fie
> cã este vorba de libertatea persoanei ºi de
> garanþia potrivit cãreia, arestarea în
> aceastã þarã, dupã revizuirea
> Constituþiei, se va putea face numai de cãtre un
> judecãtor, fie cã este vorba de procesul echitabil, fie
> cã este vorba de celelalte drepturi fundamentale ale omului,
> regãsim în proiectul de lege, votat de noi în
> acest moment, elemente care ne apropie de Europa. Nu mai puþin,
> instituþiile de bazã ale democraþiei sunt ajustate
> într-un sens benefic, astfel încât ele, de aici
> înainte sã funcþioneze mai bine, fie cã
> este vorba de instituþia prezidenþialã, de
> Parlament, de Guvern, de Curtea Constituþionalã, de
> Curtea de Conturi, de Curtea Supremã de Justiþie, de
> Consiliul Suprem al Magistraturii, toate aceste instituþii,
> prin revizuirea pe care tocmai am votat-o, îºi vor
> gãsi un cadru mai bun de funcþionare.
>
> ªi, în acest sens, vreau sã subliniez în mod
> special independenþa justiþiei, pentru cã textele
> din proiectul de lege consolideazã independenþa
> justiþiei ºi, mai ales, independenþa
> judecãtorilor de la Curtea Supremã de Justiþie.
>
> Nu în ultimul rând, aceastã revizuire
> împlineºte o dorinþã veche a noastrã,
> a românilor, ºi este de naturã sã
> punã punct unui balans istoric care a durat mai mult de
> douã secole - balansul între Orient ºi Occident.
>
> Prin textele adoptate astãzi, creãm mecanismul
> constituþional al aderãrii României la Uniunea
> Europeanã, al aderãrii României la NATO. Acest
> mecanism constituþional este acela care fãcea
> necesarã revizuirea constituþionalã, în
> primul rând.
>
> În încheiere, îngãduiþi-mi sã
> spun urmãtorul lucru: în aceastã salã nu
> sunt cei care nu înþeleg democraþia
> constituþionalã. Dar, chiar dacã intrã
> în aceastã salã, vrând-nevrând, vor
> trebui sã accepte regulile jocului pe care noi, de aici
> înainte, prin aceastã revizuire, le stabilim. Este vorba
> de regulile jocului democratic. Nu înseamnã cã,
> dacã împreunã, am votat aceste reguli ºi am
> stabilit în ce mod se va desfãºura jocul democratic
> de acum în România, între noi va exista tot timpul
> concordanþã ºi între noi va exista tot timpul
> o unitate de vedere.
>
> Am adoptat jocul, am adoptat regulile jocului, pentru ca jocul
> democratic sã continue, iar în jocul democratic
> existã adversari politici, existã poziþii
> diferite, existã interese diferite. Important este ca, de aici
> înainte, aceste poziþii de partid, aceste poziþii
> care exprimã electoratul fiecãrui partid, sã
> þinã seama de regulile jocului constituþional.
> ªi, dacã vom face acest lucru, atunci,
> într-adevãr, România va avea o democraþie
> constituþionalã consolidatã. ªi, dacã
> mai dã Dumnezeu ºi o economie funcþionalã de
> piaþã... Pânã aici, însã, mai
> avem mult timp.
>
> Vã mulþumesc. (Aplauze) ..."
>