Editorial

Experienta vasta a d-lui Severin in politica externa este pe masura luciditatii cu care face analizele de politica interna. Articolul de fata contesta cu argumente plauzibile ideile banale ce circula in presa vestica europeana cu privire la faptul ca la Kiev ar avea loc o confruntare intre democrati pro-occidentali si nedemocrati pro-rusi. Cu toate acestea spre sfarsit si dansul concede ca "actuala criza ucrainiana are dimensiunea unei confruntari sub aspect geo-politic intre lumea euro-atlantica si cea ruso-asiatica". Si se propune ca solutie "o America reangajata in Europa" (asta e clar), "o U.E. reorientata" (asta nu mai e asa clar) si "o Rusie consolidata democratic". Asupra acestui ultim punct merita sa ne oprim. Rusia - ne place sau nu - nu poate renunta la intreg trecutul ei sovietic de peste 70 de ani, perioada in care a castigat un razboi greu si in care devenise singura forta ce putea sfida America. Dar ea constata acum ca prin desmembrarea URSS, in unele din fostele republici ce ascultau odinioara de Moscova se instaleaza la putere elemente antirusesti, uneori nu fara sprijinul occidental . In Georgia, presedintele Sakashwili aproba proslavirea memoriei trupelor SS georgiene ce au luptat alaturi de armata germana contra rusilor, in Letonia, la Riga, se ridica un monument in cinstea letonilor voluntari in trupele SS cazuti in lupta contra bolsevismului, iar rusilor din tara (40 % din populatie) nu li se acorda drepturi cetatenesti egale cu populatia letona , in Azerbaidjan si Uzbekistan s-au instalat la putere dictatori locali, care sunt lingusiti de americani pentru petrol (Baku) sau pentru instalarea de baze militare, etc. Aproape 22 milioane de rusi traiesc acum in afara granitelor Rusiei si Moscova nu i-a incitat sa se ridice pentru a solicita autonomia sau separarea teritoriilor in care ei sunt majoritari, asa cum cerea la un moment dat in Duma extremistul Jirinovsky. Acum se cauta nu numai sa se conteste influenta de peste patru secole a culturii rusesti in Ucraina, ci sa se creeze o falie politica intre cele doua tari. Ucraina depinde economic in mult mai mare masura de Rusia, decat Rusia de Ucraina. PIB al Rusiei este de aproape trei ori mai mare decat al Ucrainei. Pe de alta parte interesul Poloniei de a lovi indirect in Rusia si a-i lua locul ca influenta la Kiev, izbeste orice observator. Rusia nu e numai o tara de 145 milioane locuitori, nu numai o putere dotata cu armament nuclear si rachete, ci si intretine relatii cordiale, politice si economice, cu Statele Unite si cu Germania. Aceste relatii si interesele economice pe care ele le presupun, nu ar trebui compromise de Uniunea Europeana de dragul lui Iuscenko.

La 2004-12-23 03:20:15, N. Grue a scris:

> Aproape 22 milioane de rusi traiesc acum in afara
> granitelor Rusiei si Moscova nu i-a incitat sa se ridice pentru a
> solicita autonomia sau separarea teritoriilor in care ei sunt
> majoritari, asa cum cerea la un moment dat in Duma extremistul
> Jirinovsky.

Bizara socoteala. Inseamna ca Moldova poate fi considerata intre granite rusesti.
Criterul etnic nu poate fi folosit in realizarea autonomiei. Ce argumente istorice are minoritatea rusa din Letonia, de exemplu?

Cazul Afgan vine in sprjinul tezei domnului Severin. Regimul taliban sustinut la inceput de US s-a opus armatei nordului sustinuta de Rusia. Desigur conflictul avea si o latura etnica (populatii diferite erau implicate de o parte si de alta a frontului) dar fundamental paradoxul a fost acelasi. Este suficient ca o miscare sa fie anti-rusa ca sa o consideram democrata? S-a vazut in cazul taliban ca somnul ratiunii poate naste monstrii indiferent de cum slujeste interesele politice de moment. In politica s-a dovedit mereu pagubos proverbul fa-te frate cu dracu pana treci puntea.

La 2004-12-23 05:25:26, Man In Black a scris:

> Cazul Afgan vine in sprjinul tezei domnului Severin. Regimul taliban
> sustinut la inceput de US s-a opus armatei nordului sustinuta de
> Rusia. Desigur conflictul avea si o latura etnica (populatii diferite
> erau implicate de o parte si de alta a frontului) dar fundamental
> paradoxul a fost acelasi. Este suficient ca o miscare sa fie
> anti-rusa ca sa o consideram democrata? S-a vazut in cazul taliban ca
> somnul ratiunii poate naste monstrii indiferent de cum slujeste
> interesele politice de moment. In politica s-a dovedit mereu pagubos
> proverbul fa-te frate cu dracu pana treci puntea.
> 

Comparatia cu Afganistanul este fortata. Oricum, domnul Severin inlatura teza luptei pentru democratie in Ucraina.
Statul ucrainean are nu doar o cultura incerta. Istoria oficiala este dubioasa si ii este dificil sa explice fundamentele statului.
Exista zone in estul extrem al Ucrainei care sunt rusofone. Regiunea Luhansk chiar a cerut anexarea sa la Rusia. Situatia reflecta anacronismul granitelor statului ucrainean. Rusia nu a fost capabila sa controleze zonele puternic industrializate, asa cum s-a intamplat in Moldova. Cat despre consolidarea democratiei (daca ar exista fenomenul) in Rusia, s-a scris recent chiar in acest ziar.

>  Rog fiti mai explicit. De ce Rep.Moldova ar putea fi considerata intre granite rusesti ?. Criteriul etnic (cf. situatiei din ziua de azi) este mai important decat cel istoric. Romaniei nu i s-a acordat Ardealul in 1918 pentru ca ne tragem din Traian, ci pentruca oamenii nostri politici au demonstrat, pe baza recensamintelor facute chiar de unguri, ca majoritatea populatiei este formata din romani. Dar tot pe acest criteriu si UDMR solicita acum autonomia judetelor Harghita si Covasna.La fel si in Rep.Moldova, unde populatia rusa nu depaseste 25 % din total. Revenind la Ucraina, criteriul istoric ar fi unul fals, si anume ca statul rus a fost fondat in evul mediu la Kiev.

Unde il doare pe Agent de Moldova?

La 2004-12-23 06:02:25, Vasile Teodorovici a scris:

> La 2004-12-23 05:25:26, Man In Black a scris:
>
> > Cazul Afgan vine in sprjinul tezei domnului Severin. Regimul taliban
> > sustinut la inceput de US s-a opus armatei nordului sustinuta de
> > Rusia. Desigur conflictul avea si o latura etnica (populatii diferite
> > erau implicate de o parte si de alta a frontului) dar fundamental
> > paradoxul a fost acelasi. Este suficient ca o miscare sa fie
> > anti-rusa ca sa o consideram democrata? S-a vazut in cazul taliban ca
> > somnul ratiunii poate naste monstrii indiferent de cum slujeste
> > interesele politice de moment. In politica s-a dovedit mereu pagubos
> > proverbul fa-te frate cu dracu pana treci puntea.
> >
>
> Comparatia cu Afganistanul este fortata. Oricum, domnul Severin
> inlatura teza luptei pentru democratie in Ucraina.
> Statul ucrainean are nu doar o cultura incerta. Istoria oficiala este
> dubioasa si ii este dificil sa explice fundamentele statului.
> Exista zone in estul extrem al Ucrainei care sunt rusofone. Regiunea
> Luhansk chiar a cerut anexarea sa la Rusia. Situatia reflecta
> anacronismul granitelor statului ucrainean. Rusia nu a fost capabila
> sa controleze zonele puternic industrializate, asa cum s-a intamplat
> in Moldova. Cat despre consolidarea democratiei (daca ar exista
> fenomenul) in Rusia, s-a scris recent chiar in acest ziar.
>

La 2004-12-23 06:02:25, Vasile Teodorovici a scris:

> La 2004-12-23 05:25:26, Man In Black a scris:
>
> > Cazul Afgan vine in sprjinul tezei domnului Severin. Regimul taliban
> > sustinut la inceput de US s-a opus armatei nordului sustinuta de
> > Rusia. Desigur conflictul avea si o latura etnica (populatii diferite
> > erau implicate de o parte si de alta a frontului) dar fundamental
> > paradoxul a fost acelasi. Este suficient ca o miscare sa fie
> > anti-rusa ca sa o consideram democrata? S-a vazut in cazul taliban ca
> > somnul ratiunii poate naste monstrii indiferent de cum slujeste
> > interesele politice de moment. In politica s-a dovedit mereu pagubos
> > proverbul fa-te frate cu dracu pana treci puntea.
> >
>
> Comparatia cu Afganistanul este fortata. Oricum, domnul Severin
> inlatura teza luptei pentru democratie in Ucraina.
> Statul ucrainean are nu doar o cultura incerta. Istoria oficiala este
> dubioasa si ii este dificil sa explice fundamentele statului.
> Exista zone in estul extrem al Ucrainei care sunt rusofone. Regiunea
> Luhansk chiar a cerut anexarea sa la Rusia. Situatia reflecta
> anacronismul granitelor statului ucrainean. Rusia nu a fost capabila
> sa controleze zonele puternic industrializate, asa cum s-a intamplat
> in Moldova. Cat despre consolidarea democratiei (daca ar exista
> fenomenul) in Rusia, s-a scris recent chiar in acest ziar.
>

La 2004-12-23 12:03:46, N. Grue a scris:

> > Rog fiti mai explicit. De ce Rep.Moldova ar putea fi considerata intre granite rusesti ?. Criteriul etnic (cf. situatiei din ziua de azi) este mai important decat cel istoric. Romaniei nu i s-a acordat Ardealul in 1918 pentru ca ne tragem din Traian, ci pentruca oamenii nostri politici au demonstrat, pe baza recensamintelor facute chiar de unguri, ca majoritatea populatiei este formata din romani. Dar tot pe acest criteriu si UDMR solicita acum autonomia judetelor Harghita si Covasna.La fel si in Rep.Moldova, unde populatia rusa nu depaseste 25 % din total. Revenind la Ucraina, criteriul istoric ar fi unul fals, si anume ca statul rus a fost fondat in evul mediu la Kiev.
>

La sfarsitul primului razboi mondial, SUA au impus (formal) principiul autodeterminarii natiunilor si cel al granitelor etnice in state suverane. Criteriul etnic nu a fost folosit peste tot la fel -de exemplu, in ceea ce priveste granitele Cehoslovaciei. Granitele romanesti de la 1918, la est si la vest, erau etnice.

Acordarea autonomiilor in Europa de vest nu se face pe criteriu etnic, considerat ca principal vinovat pentru problemele europene aparute dupa primul razboi mondial. Relativ recent, s-a exercitat dreptul la autodeterminare in Iugoslavia. Granitele Croatiei de exemplu sunt "istorice" (asa cum au fost trasate de Tito la sfaristul celui de-al doilea razboi mondial), dar in 1990 nu erau etnice. In ceea ce priveste Kosovo, puterile europene incearca sa evite aplicarea aceluiasi drept la autodeterminare. Foarte important pare sa fie criteriul cultural.

Rusii din R. Moldova nu ar putea solicita autonomie "etnica" decat in Chisinau. Rusia, prin diversi politicieni, unii cu destul de mare putere, a instigat inca de la sfarsitul anilor '80 la o secesiune a teritoriului transnsitrean. Forta sovietica a fost folosita apoi in anii '90. La un loc, rusii si ucraineanii din teritoriul transnistrean depasesc numeric romanii, dar acest dualism face ca entitatea de Tiraspol sa nu poata avea un unic "protector" la est. Ianukovici este adeptul unui astfel de dualism ruso-ucrainean, in timp ce Iuscenko este adeptul separarii dintre cele doua state.

In 1924, a fost creata in RSS Ucraineana (care nu era un stat suveran), o republica autonoma moldoveneasca, la est de Nistru, pe o arie mult mai larga decat actuala creatie transnistreana. Acele teritorii au facut parte din statul medieval moldovenesc si exista o populatie de limba romana, ca si astazi. Primordial, aceea creatiune avea un rol institutional, pregatind o anexare (macar) a Basarabiei la URSS. Chiar si astazi, este dificil pentru mostenitorii imperiului tarist, sa ignore faptul ca pentru puterile europene din secolul 19, statul romanesc avea rolul de a stopa accesiunea Rusiei catre sudul continentului.