Editorial

Articolul d-lui Dan Pavel e plin de reprosuri si lamentari cu privire la lipsa democratiei in sistemul politic romanesc dupa aproape 14 ani de la revolutie. Nu este pentru prima oara cand auzim acest refren, ba chiar este cel mai frecvent intonat de analistii nostri. Iar acest lucru isi gaseste un mare ecou nu numai la romanii din Ohio si Texas ce frecventeaza acest site si care banuiesc ca nu au mai fost de mult prin tara, ci in deosebi in randul cetatenilor din orasele si satele Romaniei. As dori deaceea sa subliniez un alt aspect al acestei vaicareli generale. Este vorba de pericolul sporirii neincrederii populare in capacitatea actuala si viitoare a clasei politice de a face fata uriaselor probleme de redresare a economiei tarii. Am intalnit numeroase persoane care, dupa dezamagirea provocata de cei 4 ani de guvernare CDR, dupa pierderea deci a sperantei, considera acum ca e ceva defectuos in insasi substanta acestui popor, ce se dovedeste incapabil de a da o clasa politica care sa il scoata la liman. Si ni se prezice ca vom fi sortiti etern sa bajbaim prin meandrele democratiei, capatand doar cucuie din partea istoriei. Este o viziune gresita si, de ce sa nu o spunem, periculoasa. Unii regreta din suflet perioada antebelica, idealizata desi nici nu se nascusera pe atunci. Altii il regreta pe Ceausescu. Aceste stari nostalgice sunt un prost sfatuitor pentru intelegerea starii actuale din Romania. A te incrancena in scoaterea la iveala doar a raului ce ne inconjoara, a detecta doar partea mizerabila care exista in societatea romaneasca, este o atitudine politica care nu duce departe. Se submineaza astfel increderea funciara a cetateanuluiin calitatile acestui popor, ceeace - cum spunea Iorga - pericliteaza edificiul national. Imbratisarea unui pesimism sumbru, instalarea resemnata in dezolare, e un comportament contraproductiv. din asta nu are de castigat nimeni, si in primul rand, nu democratia. Traim intr-un regim parlamentar, imperfect desigur, dar perfectibil. A te cantona in criticarea apasata si obstinata a defectelor sistemului, a racilelor tuturor, fara exceptie, reprezentantilor clasei politice, nu poate sa faca decat jocul extremistilor ce ar dori prabusirea ca un castel de carti de joc a intregului edificiu, pentru ca apoi sa il reconstruiasca ei dupa conceptia mainii de fier, a statului autoritar, care - taind capul la misei, sa se laude ca astfel a rezolvat toate problemele. Unii ar trebui sa-si aminteasca perioada interbelica, cand legionarii invinuiau de toate pacatele democratia, la fel de "vicioasa" pe atunci ca si cea de astazi. In cel mai bun caz, evidentierea cu predilectie in presa a racilelor si defectiunilor, poate duce la cresterea simtitoare a celor dezamaciti de sistemul democratic parlamentar, facandu-i sa se abtina a mai merge la alegeri. Oare cine ar dori ca numarul electoratului absent de la urne sa fie mai mare decat cel al votantilor ?

Ghitza,...sau tovarashe plutonier major.
Site-ul asta nu e gazeta de perete a UTC-ului!
Au si altii pareri...si din pacate pentru Dta, mult mai pertinente.
Despre ce clasa politica vorbesti dta?

Pe cine reprezinta cei din parlament sau administratie astazi?
Cum au ajuns acolo?
Raspuns:
Au ajuns acolo pe LISTE!
NIMENI NU I-A GIRAT!
Asta a fost exprimarea stiintifica.
____
Exprimarea "de dimbovitza" este alta:
Au ajuns acolo sprijiniti de securitate prin lovitura bolshevica din decembrie 1989.
Odata "cocotati" in copac au dres legile si regulamentele astfel incit sa nu poata fi schimbati.
Dintre primele preocupari "democratice" a sefului dtale(I.Iliescu) au fost schimbarea Constitutiei,ridicarea pragului electoral si votul NE-UNINOMINAL pentru perpetuarea ambiguitatilor si a lipsei de raspundere.
(Minerii au avut "contributia" lor)
In momentul de fata,"politicienii" romani gireaza si considera "subiect inchis" MEGA-JAFUL din 1945, crimele din puscariile comuniste si exterminarea de la canal.
Romania nu a retrocedat nimic.
Justitia romana este qvasiinexistenta si se ghideaza dupa criterii financiare si obedient-politice.
Politia este supusa si ea unui proces de descurajare prin limitarea fondurilor si prin tratarea in bataie de joc a muncii lor.
Ce vreau sa spun?
In conditiile abjecte in care sint obligati sa-si desfasuare activitatea,reusesc totusi sa prinda niste infractori.
IN MOD CONSTANT acestia sint eliberati de "JUDECATORII ROMANI".


Ma opresc aici pentru ca orice comentariu nu-ti va clinti convingerile marxist-bolshevice si caracterul mocirlos in care ai "evoluat".

Romania nu are o clasa politica.
In timpul ramas pina la prorocirea lui Brucan,poate-si va defini termenul de politica.

Chiar asa?
Cine te reprezinta pe tine in parlament si cum isi justifica banii platiti de tine si ce legi pentru tine a sustinut?
Dta stii ce inseamna "p-o-l-i-t-i-c-a"?








La 2003-09-15 01:01:51, Ghitza a scris:

> Articolul d-lui Dan Pavel e plin de reprosuri si lamentari cu privire
> la lipsa democratiei in sistemul politic romanesc dupa aproape 14 ani
> de la revolutie. Nu este pentru prima oara cand auzim acest refren,
> ba chiar este cel mai frecvent intonat de analistii nostri. Iar acest
> lucru isi gaseste un mare ecou nu numai la romanii din Ohio si Texas
> ce frecventeaza acest site si care banuiesc ca nu au mai fost de mult
> prin tara, ci in deosebi in randul cetatenilor din orasele si satele
> Romaniei. As dori deaceea sa subliniez un alt aspect al acestei
> vaicareli generale. Este vorba de pericolul sporirii neincrederii
> populare in capacitatea actuala si viitoare a clasei politice de a
> face fata uriaselor probleme de redresare a economiei tarii. Am
> intalnit numeroase persoane care, dupa dezamagirea provocata de cei 4
> ani de guvernare CDR, dupa pierderea deci a sperantei, considera acum
> ca e ceva defectuos in insasi substanta acestui popor, ce se
> dovedeste incapabil de a da o clasa politica care sa il scoata la
> liman. Si ni se prezice ca vom fi sortiti etern sa bajbaim prin
> meandrele democratiei, capatand doar cucuie din partea istoriei. Este
> o viziune gresita si, de ce sa nu o spunem, periculoasa. Unii regreta
> din suflet perioada antebelica, idealizata desi nici nu se nascusera
> pe atunci. Altii il regreta pe Ceausescu. Aceste stari nostalgice
> sunt un prost sfatuitor pentru intelegerea starii actuale din
> Romania. A te incrancena in scoaterea la iveala doar a raului ce ne
> inconjoara, a detecta doar partea mizerabila care exista in
> societatea romaneasca, este o atitudine politica care nu duce
> departe. Se submineaza astfel increderea funciara a cetateanuluiin
> calitatile acestui popor, ceeace - cum spunea Iorga - pericliteaza
> edificiul national. Imbratisarea unui pesimism sumbru, instalarea
> resemnata in dezolare, e un comportament contraproductiv. din asta nu
> are de castigat nimeni, si in primul rand, nu democratia. Traim
> intr-un regim parlamentar, imperfect desigur, dar perfectibil. A te
> cantona in criticarea apasata si obstinata a defectelor sistemului, a
> racilelor tuturor, fara exceptie, reprezentantilor clasei politice,
> nu poate sa faca decat jocul extremistilor ce ar dori prabusirea ca
> un castel de carti de joc a intregului edificiu, pentru ca apoi sa il
> reconstruiasca ei dupa conceptia mainii de fier, a statului
> autoritar, care - taind capul la misei, sa se laude ca astfel a
> rezolvat toate problemele. Unii ar trebui sa-si aminteasca perioada
> interbelica, cand legionarii invinuiau de toate pacatele democratia,
> la fel de "vicioasa" pe atunci ca si cea de astazi. In cel
> mai bun caz, evidentierea cu predilectie in presa a racilelor si
> defectiunilor, poate duce la cresterea simtitoare a celor dezamaciti
> de sistemul democratic parlamentar, facandu-i sa se abtina a mai
> merge la alegeri. Oare cine ar dori ca numarul electoratului absent
> de la urne sa fie mai mare decat cel al votantilor ?
> 

Aveti perfecta dreptate.Analiza dvs. este excelenta.La 2003-09-15 01:36:54, Anti-BOU a scris:

> Ghitza,...sau tovarashe plutonier major.
> Site-ul asta nu e gazeta de perete a UTC-ului!
> Au si altii pareri...si din pacate pentru Dta, mult mai pertinente.
> Despre ce clasa politica vorbesti dta?
> 
> Pe cine reprezinta cei din parlament sau administratie astazi?
> Cum au ajuns acolo?
> Raspuns:
> Au ajuns acolo pe LISTE!
> NIMENI NU I-A GIRAT!
> Asta a fost exprimarea stiintifica.
> ____
> Exprimarea "de dimbovitza" este alta:
> Au ajuns acolo sprijiniti de securitate prin lovitura bolshevica din
> decembrie 1989.
> Odata "cocotati" in copac au dres legile si regulamentele
> astfel incit sa nu poata fi schimbati.
> Dintre primele preocupari "democratice" a sefului
> dtale(I.Iliescu) au fost schimbarea Constitutiei,ridicarea pragului
> electoral si votul NE-UNINOMINAL pentru perpetuarea ambiguitatilor si
> a lipsei de raspundere.
> (Minerii au avut "contributia" lor)
> In momentul de fata,"politicienii" romani gireaza si
> considera "subiect inchis" MEGA-JAFUL din 1945, crimele din
> puscariile comuniste si exterminarea de la canal.
> Romania nu a retrocedat nimic.
> Justitia romana este qvasiinexistenta si se ghideaza dupa criterii
> financiare si obedient-politice.
> Politia este supusa si ea unui proces de descurajare prin limitarea
> fondurilor si prin tratarea in bataie de joc a muncii lor.
> Ce vreau sa spun?
> In conditiile abjecte in care sint obligati sa-si desfasuare
> activitatea,reusesc totusi sa prinda niste infractori.
> IN MOD CONSTANT acestia sint eliberati de "JUDECATORII
> ROMANI".
> 
> 
> Ma opresc aici pentru ca orice comentariu nu-ti va clinti convingerile
> marxist-bolshevice si caracterul mocirlos in care ai
> "evoluat".
> 
> Romania nu are o clasa politica.
> In timpul ramas pina la prorocirea lui Brucan,poate-si va defini
> termenul de politica.
> 
> Chiar asa?
> Cine te reprezinta pe tine in parlament si cum isi justifica banii
> platiti de tine si ce legi pentru tine a sustinut?
> Dta stii ce inseamna "p-o-l-i-t-i-c-a"?
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> 
> La 2003-09-15 01:01:51, Ghitza a scris:
> 
> > Articolul d-lui Dan Pavel e plin de reprosuri si lamentari cu privire
> > la lipsa democratiei in sistemul politic romanesc dupa aproape 14 ani
> > de la revolutie. Nu este pentru prima oara cand auzim acest refren,
> > ba chiar este cel mai frecvent intonat de analistii nostri. Iar acest
> > lucru isi gaseste un mare ecou nu numai la romanii din Ohio si Texas
> > ce frecventeaza acest site si care banuiesc ca nu au mai fost de mult
> > prin tara, ci in deosebi in randul cetatenilor din orasele si satele
> > Romaniei. As dori deaceea sa subliniez un alt aspect al acestei
> > vaicareli generale. Este vorba de pericolul sporirii neincrederii
> > populare in capacitatea actuala si viitoare a clasei politice de a
> > face fata uriaselor probleme de redresare a economiei tarii. Am
> > intalnit numeroase persoane care, dupa dezamagirea provocata de cei 4
> > ani de guvernare CDR, dupa pierderea deci a sperantei, considera acum
> > ca e ceva defectuos in insasi substanta acestui popor, ce se
> > dovedeste incapabil de a da o clasa politica care sa il scoata la
> > liman. Si ni se prezice ca vom fi sortiti etern sa bajbaim prin
> > meandrele democratiei, capatand doar cucuie din partea istoriei. Este
> > o viziune gresita si, de ce sa nu o spunem, periculoasa. Unii regreta
> > din suflet perioada antebelica, idealizata desi nici nu se nascusera
> > pe atunci. Altii il regreta pe Ceausescu. Aceste stari nostalgice
> > sunt un prost sfatuitor pentru intelegerea starii actuale din
> > Romania. A te incrancena in scoaterea la iveala doar a raului ce ne
> > inconjoara, a detecta doar partea mizerabila care exista in
> > societatea romaneasca, este o atitudine politica care nu duce
> > departe. Se submineaza astfel increderea funciara a cetateanuluiin
> > calitatile acestui popor, ceeace - cum spunea Iorga - pericliteaza
> > edificiul national. Imbratisarea unui pesimism sumbru, instalarea
> > resemnata in dezolare, e un comportament contraproductiv. din asta nu
> > are de castigat nimeni, si in primul rand, nu democratia. Traim
> > intr-un regim parlamentar, imperfect desigur, dar perfectibil. A te
> > cantona in criticarea apasata si obstinata a defectelor sistemului, a
> > racilelor tuturor, fara exceptie, reprezentantilor clasei politice,
> > nu poate sa faca decat jocul extremistilor ce ar dori prabusirea ca
> > un castel de carti de joc a intregului edificiu, pentru ca apoi sa il
> > reconstruiasca ei dupa conceptia mainii de fier, a statului
> > autoritar, care - taind capul la misei, sa se laude ca astfel a
> > rezolvat toate problemele. Unii ar trebui sa-si aminteasca perioada
> > interbelica, cand legionarii invinuiau de toate pacatele democratia,
> > la fel de "vicioasa" pe atunci ca si cea de astazi. In cel
> > mai bun caz, evidentierea cu predilectie in presa a racilelor si
> > defectiunilor, poate duce la cresterea simtitoare a celor dezamaciti
> > de sistemul democratic parlamentar, facandu-i sa se abtina a mai
> > merge la alegeri. Oare cine ar dori ca numarul electoratului absent
> > de la urne sa fie mai mare decat cel al votantilor ?
> > 
> 
> 

La 2003-09-15 01:01:51, Ghitza a scris:

> Articolul d-lui Dan Pavel e plin de reprosuri si lamentari cu privire
> la lipsa democratiei in sistemul politic romanesc dupa aproape 14 ani
> de la revolutie.


Care revolutie ? Ca nu am fost atent.... Cea cu balconul si piciorul in ghips si teroristii arabi ?

In primul rand: daca vreodata veti forma un partid, o sa ma inscriu in el!
Nu va stiu intregul nume, dar as recunoaste numele partidului, va fi ceva de genul: Partidul Romanilor Optimisti, sau Partidul cu Zambetul pe Buze din Romania.

Sunt acuzat deseori ca eu vad situatia Romaniei numai in roz pentru ca traiesc in America si sunt depate de problemele vietii cotidiene din tara.
Asta ar putea fi o explicatie, dar ce te faci ca majoritatea romanilor de peste hotare nu vad viitorul tarii in aceleasi culori ca mine. Tot defetisti sunt, fie ca au stat pe aici doi ani sau douazeci. (Exceptie fac romanii care s-au adaptat atat de bine la viata de aici ca aproape au uitat complet de tara, dar cred ca ei nu intra in discutia asta.)

Intr-o zi ma plimbam cu un prieten islandez printr-un oras micut din nordul Frantei, Lens, si cautam un bar. Nimeni nu era pe strada. Am vazut pana la urma un cuplu si le-am cerut indrumari. Ei nu stiau franceza, dar mi-au raspuns in romana. Erau romani. Cum si-au dat seama ca sunt si eu roman? Intr-un loc in care probabilitatea de a gasi un roman era practic nula? Aveau un dar, acela de a recunoaste romanii pe orice meridian. Acest dar este destul de raspandit (desi eu nu prea il posed). Ce ii deosebeste pe romani de alte natii, i-am intrebat pe cei cu acest dar. Care credeti ca este raspunsul?... Suntem mai incrancenati, mai crispati, de parca viata a fost o lupta pentru noi.

Si eu se pare ca am aceasta incrancenare pe fata, desi parintii mei m-au iubit, au facut totul pentru mine, m-am descurcat bine in viata, nu am avut esecuri, am fost intotdeauna fericit. Probabil insa fericirea asta a venit in varianta romaneasca, cine stie?

Suntem un popor care vede jumatatea goala a paharului. O vede si pe aia plina, dar nu spune asta ca sa nu se uite cei din jurul lui ca la un privilegiat. Sa ne uitam la ilustrul Ion Crenga care se vaita cu cuvinte magistrale ca este sarac, desi nu a stat niciodata prost cu banii.

Cerd ca poporul roman ar trebui convins ca nu e atat de rusinos sa vorbesti si despre lucrurile care merg bine. (hehe, aici o sa primesc probabil o multime de raspunsuri in care mi se va cere sa spun macar un lucru care merge bine in tara; o voi face). E bine sa invatam de la occident sa fim pozitivi.

Sanatate la toata lumea, si mai cu seama fiti pozitivi,
V


La 2003-09-15 01:01:51, Ghitza a scris:

> Articolul d-lui Dan Pavel e plin de reprosuri si lamentari cu privire
> la lipsa democratiei in sistemul politic romanesc dupa aproape 14 ani
> de la revolutie. Nu este pentru prima oara cand auzim acest refren,
> ba chiar este cel mai frecvent intonat de analistii nostri. Iar acest
> lucru isi gaseste un mare ecou nu numai la romanii din Ohio si Texas
> ce frecventeaza acest site si care banuiesc ca nu au mai fost de mult
> prin tara, ci in deosebi in randul cetatenilor din orasele si satele
> Romaniei. As dori deaceea sa subliniez un alt aspect al acestei
> vaicareli generale. Este vorba de pericolul sporirii neincrederii
> populare in capacitatea actuala si viitoare a clasei politice de a
> face fata uriaselor probleme de redresare a economiei tarii. Am
> intalnit numeroase persoane care, dupa dezamagirea provocata de cei 4
> ani de guvernare CDR, dupa pierderea deci a sperantei, considera acum
> ca e ceva defectuos in insasi substanta acestui popor, ce se
> dovedeste incapabil de a da o clasa politica care sa il scoata la
> liman. Si ni se prezice ca vom fi sortiti etern sa bajbaim prin
> meandrele democratiei, capatand doar cucuie din partea istoriei. Este
> o viziune gresita si, de ce sa nu o spunem, periculoasa. Unii regreta
> din suflet perioada antebelica, idealizata desi nici nu se nascusera
> pe atunci. Altii il regreta pe Ceausescu. Aceste stari nostalgice
> sunt un prost sfatuitor pentru intelegerea starii actuale din
> Romania. A te incrancena in scoaterea la iveala doar a raului ce ne
> inconjoara, a detecta doar partea mizerabila care exista in
> societatea romaneasca, este o atitudine politica care nu duce
> departe. Se submineaza astfel increderea funciara a cetateanuluiin
> calitatile acestui popor, ceeace - cum spunea Iorga - pericliteaza
> edificiul national. Imbratisarea unui pesimism sumbru, instalarea
> resemnata in dezolare, e un comportament contraproductiv. din asta nu
> are de castigat nimeni, si in primul rand, nu democratia. Traim
> intr-un regim parlamentar, imperfect desigur, dar perfectibil. A te
> cantona in criticarea apasata si obstinata a defectelor sistemului, a
> racilelor tuturor, fara exceptie, reprezentantilor clasei politice,
> nu poate sa faca decat jocul extremistilor ce ar dori prabusirea ca
> un castel de carti de joc a intregului edificiu, pentru ca apoi sa il
> reconstruiasca ei dupa conceptia mainii de fier, a statului
> autoritar, care - taind capul la misei, sa se laude ca astfel a
> rezolvat toate problemele. Unii ar trebui sa-si aminteasca perioada
> interbelica, cand legionarii invinuiau de toate pacatele democratia,
> la fel de "vicioasa" pe atunci ca si cea de astazi. In cel
> mai bun caz, evidentierea cu predilectie in presa a racilelor si
> defectiunilor, poate duce la cresterea simtitoare a celor dezamaciti
> de sistemul democratic parlamentar, facandu-i sa se abtina a mai
> merge la alegeri. Oare cine ar dori ca numarul electoratului absent
> de la urne sa fie mai mare decat cel al votantilor ?
>