Rapsod si etnograf, entuziast pas�trator de vechi traditii si mestesuguri artistice, tenace luptator impotriva vietii "smintite" ce-o ducem la oras, om de "bizuiala" in ce priveste apelul la valorile imuabile ale unei culturi realmente pline de virtuti. Ni se aduc la indemana nu doar bune si miezoase contacte cu interpreti amatori si "dantausi" de ocazie, dar si variate prezentari ale magnifi�cu�lui univers arhaic romanesc. Lumea satului, de ieri si de azi, matrice a unei lumi ce a dat nu doar saracie si mizerie, cum intr-un mod grotesc ne place sa urmarim pe micile si marile ecrane - scenariile filmelor noastre de mare succes sunt alimentate doar de mizericordiile si ororile, reale altminteri, din pacate, ale contingentului - dar si frumuseti nebanuite. Grigore LeSe face apel la memoria noastra afectiva. Grigore Lese face apel la un intreg trecut din care nu a mai ramas mare lucru in prezent. Si totusi mai exista crestele Fagara�silor, Pietrei Craiului, Parangului sau Retezatului, mai exista minunile din lemn ale "goticului maramuresan", cum spun specialistii, mai sunt mici biserici de tara ctitorite prin secole trecute si pitite prin cine stie ce colt de provincie, au fost si au ramas, chiar daca nu sunt mediatizate, si buna cuviinta, si buna randuiala. Lumea universului arhaic romanesc, pentru care se zbate Grigore Lese, este un fel de "elogiu satului romanesc" - titlul faimos al discursului de receptie la Academia Romana adus de un brav roman ardelean si ajuns distins european numit Lucian Blaga - ce nu are cum sa nu ne atinga. Nu cu zgomotoase chefuri cu lautari si spart butoaie cu vin, oricat de bun, putem impune valorile noastre culturale globalizatei omeniri de astazi. DacA vrem sa vina turisti pe la noi, ar trebui, pe langa sosele si conace, sa adunam tineri care sa stie sa iubeasca si admire ceea ce Grigore Lese ne transmite in fiecare duminica. Asa cum frumos spune, sa nu ne "smintim" cu totul. Daca televiziunile se intrec in a umple ecranele cu mormane de tate goale si cururi pline - un studiu recent explica savant ca noul trend in advertising este cel al poponetelor exhibate, in dauna piepturilor bogate, care, spun expertii, incep sa atraga mai putin - Grigore Lese ne indeamna sa nu uitam cine am fost si de unde am plecat. Pe cel care se tinea de furtisaguri etica taraneasca il taxa repede drept "gainar", il facea "de rusine" in ochii celor din preaj�ma. A nu putea privi in ochii celor din jur era o mare lectie de morala. Acum? Acum nu ne pasa de nimic, orice ar fi, orice s-ar intampla, privim... la televizor. Ca sa vedem "gainarii"-le lumii de astazi si "nerusinea" din preajma. Grigore Lese bine face ce face si nu se lasa si el sedus de ce vedem noi zilnic la televizor dincolo de "Portile ceriului".

Bedros Horasangian