Mi-am amintit de personajul in cauza cu prilejul povestii rocambolesti a spionului Floricel si a corupatorului sau bulgar, Petar Marinov Zikolov, importator de muraturi si agent al unei puteri straine (ghici ciuperca - murata - care putere). Un numar de speculatii inteligente au inaltat in grad aceasta dramoleta pe care o pun in legatura cu recentele tensiuni dintre Romania si Ucraina ca urmare a deciziei Curtii Internationale de Justitie de la Haga; altele, inca si mai subtile, au sugerat ca publicitatea in jurul retelei de spioni bulgaro-CSI ar servi marile planuri ale SUA si NATO in cautarea unor pretexte cat de cat onorabile pentru a amana sine die MAP-ul pentru Ucraina. Ar fi poate mai intelept sa ne uitam mai intai in propria ograda. Conform surselor invocate de un respectabil cotidian, pe 4 martie a.c., Comisia de control a SRI ar fi decis, sub imperiul emotional al reincarnarii spionului Sarafoff in persoana importatorului de muraturi Zikolov, ca legile sigurantei nationale, blocate de doi ani in Parlament, vor fi mintenas asumate de Guvern si adoptate fara nicio dezbatere. De trei ani si mai bine nu ostenesc sa sustin ca disputa dintre presedinte si liberali, in frunte cu Tariceanu, devine cu mult mai inteligibila (si mai ales cu mult mai importanta) daca o citim din perspectiva bataliei pentru legile sigurantei. Ma bucur ca, acum, ziaristii de la "Cotidianul" par sa-mi dea dreptate. In viziunea presedintelui si a camarilei sale, prima varianta a acestor legi conferea ofiterilor de informatii puteri destul de asemanatoare celor traditionale intr-o dictatura - dreptul de a efectua anchete premergatoare, imunitatea fara egal, inclusiv in situatii de flagrant delict, dreptul de a activa acoperit in orice institutii, inclusiv in presa. PNL si primul-ministru Tariceanu personal s-au opus ferm insesi principiilor constitutive ale acestor proiecte, precum si tentativei presedintelui de a le introduce direct in Parlament. Guvernul Tariceanu a elaborat un proiect alternativ, care limita posibilele ingerinte in viata privata a cetatenilor, interzicea prezenta ofiterilor acoperiti in presa, partide politice, sindicate, Guvern si Parlament, si consolida controlul civil asupra tuturor serviciilor de informatii. Acest proiect s-a lovit de opozitia vehementa a ministrilor PD, in mod particular de cea a d-nei Monica Macovei, care a refuzat sa avizeze aceste proiecte, marturisindu-i unui consilier prezidential ca "a urlat" cat a putut contra lor, dar in zadar. Acesta e contextul in care ministrii PD au provocat ruptura definitiva a Aliantei DA. Ideea luminoasA a comisiei parlamentare este aceea de a trimite acum ambele proiecte la Cotroceni, unde o comisie prezidentiala va redacta un al treilea, pe care Guvernul urmeaza sa-l adopte (fara murmur) si sa-l prezinte pe raspunderea lui Parlamentului. Acesta zic si eu Pact pentru Romania! Guvernantii dispun de 73% din voturi, asa ca adoptarea acestor legi prin asumarea raspunderii e un tertip care traduce teama nu fata de dezbaterea lor in Parlament, ci fata de redeschiderea acestei teme de dezbatere in mass-media si in societate indeobste. In esenta, dl. Basescu a calculat ca, intr-un an electoral, are mai multa nevoie de Servicii decat de voturile suporterilor lui civili. Vorba lui Urmuz: "Sarafoff,/serveste-te cu cartof!/ Morala: pelicanul sau babita."

Zoe PETRE