Unirea Transilvaniei cu Romania a dus al o pro?blema politica de amploare: gasirea unei modalitati de convietuire pasnica. In conditiile in care revizuirea Tratatului de la Trianon a devenit o prioritate pentru guvernele interbelice de la Budapesta, Romania s-a vazut permanent confruntata cu acuzatii privind incalcarea drepturilor minoritatilor nationale in fata Ligii Natiunilor. Guvernele de la Bucuresti au actionat in perioada interbelica conform "doctrinei Maniu", exprimata de politicianul roman pe 1 decembrie 1918, acordand populatiei maghiare drepturile si libertatile prevazute in tratatele de pace. "Nu vom lua putinta vietii de la altii" In cadrul Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu si-a concentrat cuvantarea asupra problemei minoritatilor nationale: "Nu voim ca din asupriti sa devenim asupritori. Voim sa asiguram libertatea pentru toti si dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. Noi, care am varsat lacrimi vazand limba noastra scoasa din scoli, biserici, justitie, nu o vom lua altora. Nu vom lua putinta vietii de la altii. Nu voim sa traim din sudoarea altora pentru ca noi putem trai din vrednicia si din puterea noastra, din munca noastra. Numai in?tr-un regim democratic putem intari tara noastra romaneasca, mai ales cand trebuie sa tinem seama de cerintele vietii moderne de stat". Iuliu Maniu cunostea ce inseamna sa fii om politic al unei minoritati - de foarte multe ori in perioadele in care a fost deputat in Parlamentul de la Budapesta discursurile lui erau intrerupte de huiduieli si fluieraturi, in numeroase randuri fiind amenintat. Controverse in Parlament Disputele de azi dintre parlamentarii maghiari si cei romani de la Bucuresti nu ar fi surprins pe nici un politician din perioada interbelica. In 1934 Nicolae Titulescu ii dadea o replica, lui Bethlen Gyorgy: "Veniti aici si ne spuneti d-le Bethlen, ca nu cereti privilegii! Totusi, daca cineva v-a urmarit indeaproape, cum mi-a fost mie dat sa va urmaresc de 17 ani, de cand s-a facut unitatea nationala, a vazut ca nu ati voit sa fiti decat niste privilegiati internationali. Orice nedreptate facuta unui roman se aduce in fata instantelor romanesti. Dvs., care spuneti ca nu pretindeti privilegii, va duceti pentru cea mai mica nedreptate la acea institutie de rezonanta, la acel extraordinar amplificator, care este Socie?tatea Natiunilor, si faceti dintr-un lucru de nimic o acuzatie de ordin general, impotriva unui neam". In cadrul aceleiasi sedinte, deputatul maghiar Willer Iosif afirma ca "soarta minoritatilor devine din ce in ce mai deplorabila, ca suntem tratati ca niste ostatici intr-un razboi care nu s-a terminat de mult, ori care nici n-a izbucnit". Declaratiile lui Willer erau facute intr-un an in care scolile cu predare in limba maghiara din Romania aveau inregistrati 117.796 de elevi. In anul 1935 maghiarii din Transilvania aveau 17 licee, 20 de gimnazii, 3 scoli superioare de comert, 8 scoli normale, 48 scoli secundare confesionale. In acelasi an, in Transilvania functionau 147 de tipografii si 255 de librarii maghiare, iar in cei 20 de ani ai perioadei interbelice au fost editate 9000 de titluri de carte in limba maghiara. Presa acestei minoritati ocupa locul al doilea dupa presa in limba romana cu 150 de ziare si 112 reviste. In anul 1935, presa tiparita din Romania avea un tiraj total de 3,5 milioane de exemplare - dintre care aproape un milion erau in limba maghiara. Nicolae Iorga spunea in 1928 referitor la revizionismul de la Budapesta: "Ungariei ii trebuie pentru situatia interioara si pentru strainatate un mijloc continuu de agitatie. Cavalerilor medievali le trebuie un cal de lemn. De ce sa ne silim noi a crede ca e un bidiviu in carne si oase? De ce sa ajutam unei reclame care e in contra noastra? Chiar stiind ca nu se va ajunge la nici un rezultat, Ungaria va flutura in vant aceasta zdreanta pana ce, rupta in bucati, va gasi o alta".

George DAMIAN