Ziua Logo
  Nr. 4160 de sambata, 16 februarie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
"Strategia tensiunii" in Italia: Departamentul de Studii Strategice Antiteroriste
-- La 15 ani de la desfiintarea oficiala a retelei Gladio, politia secreta paralela functiona sub o alta titulatura
"Razboiul impotriva terorismului" a reactivat in Italia o parte a vastei retele "Gladio", creata de NATO dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Scopul initial al Gladio ("Operatiunea Stay Behind") fusese acela de a organiza rezistenta "in spatele frontului" in cazul unei eventuale invazii sovietice in Europa de Vest. Dupa sfarsitul razboiului rece, opinia publica a aflat, insa, cu stupoare ca reteaua fusese de fapt o adevarata politie secreta transnationala, care intervenise brutal in mai multe state in care partidele de stanga amenintau sa vina la putere. Cele mai multe si spectaculoase actiuni au avut loc in Italia, tara cu o veche traditie in constituirea unor organizatii conspirative chiar in cadrul serviciilor secrete. In noiembrie 1990, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care cerea dizolvarea imediata a GLADIO si deschiderea unor ample anchete cu privire la activitatile din "cei 40 de ani de existenta ai acestui serviciu secret paralel". Rezolutia condamna in termeni vehementi aceasta organizatie care, timp de aproape jumatate de secol, a pus la cale "operatiuni armate in mai multe state membre ale Comunitatii Europene", operatiuni care "au eludat orice control democratic, fiind derulate de serviciile de informatii ale statelor respective, in colaborare cu NATO". Si totusi, putini dintre vechii membri Gladio au fost adusi in fata justitiei sau macar deconspirati. Dar fusese, oare, reteaua intr-adevar inactivata? In vara lui 2005, presa italiana semnala existenta unei alte structuri paralele, functionand sub acoperirea "Departamentului de Studii Strategice Antiteroriste".
Gaetano Saya si Riccardo Sindoca, liderii controversatului Departament
de Studii Strategice Antiteroriste
DSSA si "politia paralela" in Italia
DSSA ("Dipartimento Studi Strategici Antiterrorismo") a fost oficial constituit la 26 martie 2004, la numai doua saptamani dupa sangerosul atentat de la Madrid. Conducatori si membri fondatori erau doi fosti membri "Gladio", Gaetano Saya si Riccardo Sindoca. Amandoi erau lideri ai Uniunii Nationale a Fortelor de Politie (sindicatul politistilor), dar si membri ai extremei drepte italiene.
Gaetano Saya este membru fondator si lider al partidului de extrema dreapta "Nuovo Movimento Sociale Italiano-Destra Nazionale"(Noua Miscare Italiana - Dreapta Nationala). Ricardo Sindoca, expert criminalist, a devenit seful lui de cabinet. "Destra Nazionale", aparut in 2000, continua actiunile lui "Movimento Sociale Italiano" (MSI), condus de Giorgio Altamirante, partid neofascist, mussolinian.
Oficial, DSSA se prezenta ca fiind un grup interdisciplinar de "experti" dornici sa-si puna cunostiintele si experienta in slujba combaterii terorismului islamic. Realizand, la cerere, studii, evaluari si investigatii proprii. Se estimeaza ca din aceasta structura faceau parte circa 200 de "profesionisti": politisti, carabinieri, lucratori din sistemul penitenciar, angajati ai Garzii financiare, colaboratori si ofiteri ai serviciilor secrete etc. Pe site-ul DSSA (intre timp inchis) se sublinia faptul ca multi dintre specialistii grupului provin din vechea retea Gladio.
Dupa numai un an de la infiintare, in iulie 2005, DSSA facea obiectul unor anchete privind actiunile sale de "politie paralela", clandestina. Saya si Sindoca au fost arestati. Alte 28 de persoane au fost puse sub acuzare. Perchezitii simultane au avut loc in 9 regiuni ale Italiei (Liguria, Piemont, Lombardia, Emilia-Romagna, Toscana, Lazio, Molise, Sicilia si Sardinia). Au fost confiscate pistoale, carabine, arme albe, truse militare de supravietuire, dar si insigne si legitimatii oficiale falsificate.
Anchetatorii italieni au descoperit ca DSSA functiona efectiv ca un fel de politie paralela, efectuand filaje, perchezitii, controale in aeroporturi, interogatorii (unele, "dure"). Fara nici un fel de autorizare oficiala. Membrii grupului se prezentau ca fiind "in misiune" si nu ezitau sa se legitimeze utilizand documente contrafacute. In plus, aveau acces la bazele de date secrete ale Ministerului italian de Interne, pe care le utilizau in scopuri ilegale.
Potrivit cotidianului "Il Messaggero", din interceptarea unor convorbiri rezulta ca DSSA pregatea rapirea lui Cesare Battisti, un fost activist comunist, membru in "Armata Proletarilor pentru Comunism" (PAC), autoexilat de multi ani in strainatate. In mod evident, activitatile grupului depaseau cu mult sfera clasica a unui think-tank, fie el si dedicat combaterii terorismului.
Pentru cine lucra, insa, DSSA? Organizatia isi oferise serviciile americanilor si israelienilor, sperand in finantari generoase. Periodic, insa, furniza informatii si presei si politiei italiene. Multe dintre ele s-au dovedit ulterior false. DSSA a lansat, de pilda, stirea despre iminenta unui atentat Al Queda in aeroportul "Linate" din Milano. Dar si cea potrivit careia extremistii islamici planuiau sa arunce in aer celebrul dom din acelasi oras. Erau oamenii lui Saya si Sindoca niste simpli escroci, pusi pe facut bani vanzand gogosi unor clienti creduli? Greu de crezut, atunci cand clientii reprezentau ei insisi cele mai puternice servicii secrete din lume. Analistii italieni sunt mai degraba inclinati sa creada ca informatiile false nu erau destinate sa-i pacaleasca pe comanditari, ci vizau exclusiv publicul larg. Erau destinate sa induca o stare generala de panica, in conformitate cu o veche tactica Gladio: strategia tensiunii.
"Strategia tensiunii" reinviata dupa 2004 de DSSA
DSSA a mostenit de la GLADIO tactica "strategiei tensiunii" ("strategia della tensione"), pe care a inceput sa o aplice din 2004. Daniele Ganser - bun cunoscator al acestei tactici, autor al unui volum de referinta "NATO's Secret Armies. Operation GLADIO and Terrorism in Western Europe" (Londra, Frank Cass, 2004) - explica acest concept: "Strategia tensiunii este un mod de a controla si de a manipula opinia publica, utilizand sentimentul de teama inoculat prin acte de violenta publica si dezvoltat prin propaganda si dezinformare prin mass-media, prin razboi psihologic, agenti provocatori, ca si prin operatiuni sub steag strain." Ganser concluzioneaza: "Este o tactica de a comite acte de mare violenta publica, pentru a le atribui altora." Obiectivul final era demonstrarea incapacitatii statului de a asigura ordinea, precum si instalarea unui regim de "mana forte" de dreapta.
Ganser sustine ca "tensiunea" din sintagma se refera la emotia starnita de violenta publica, iar termenul de "strategie" la atitudinea fata de un anumit grup (politic, etnic, religios etc.) spre care sunt indreptate, in mod deliberat, sentimentele de teama si revolta ale opiniei publice.
Reteaua "Gladio" se face vinovata - conform anchetelor din anii 1990 - de asasinate, atentate, rapiri de oameni politici, bancheri, generali si ziaristi, crime pe care mass-media le atribuia "terorismului comunist". Doua trasaturi merita o atentie speciala: 1) faptul ca "Gladio" isi "deghiza" intotdeauna actiunile sangeroase ca apartinand unor "grupuri comuniste" (de pilda, "Brigazile rosii" italiene sau "Armata rosie" japoneza); 2) actiunile teroriste ale "Gladio" erau executate impotriva propriilor cetateni, pentru a-i convinge de "pericolul comunist" si a-i determina astfel sa accepte mai usor "masuri de securitate" excesive, inclusiv guverne de "mana forte" ori militare.
Gladio in actiune: atentatul din Piata Fontana
Pentru a intelege mai bine sensul notiunii de operatiune sub "steag strain" si definitia lui Ganser, sa ne referim la una dintre cele mai sangeroase actiuni ale Gladio: atentatul din Piata Fontana. In decembrie 1969, o explozie la sediul Bancii Nationale pentru Agricultura din Milano a ucis 16 persoane, ranind alte 90. Atentatul a fost atribuit initial unor anarhisti extremisti. Prezentat drept principal suspect, Giuseppe Pinelli, un lucrator la caile ferate, a murit in circumstante bizare pe cand se afla in custodia politiei. A cazut de la etaj... Apoi, tapul ispasitor a fost gasit in persoana lui Pietro Valpreda, un dansator sarac transformat rapid de presa in "Monstrul din Piata Fontana". Valpreda a fost tinut in arest preventiv vreme de 3 ani, inainte sa fie judecat si condamnat, desi singura "proba" impotriva lui era marturia unui taximetrist. Au trebuit sa treaca 16 ani pana sa se demonstreze ca aceasta mintise si ca Valpreda era complet nevinovat. Macelul din Piata Fontana fusese executat de organizatia neofascista "Ordine Nuovo" ("Noua Ordine"). Dar, despre adevaratii responsabili au inceput sa apara informatii abia in anii '90, la mai bine de trei decenii de la tragicele evenimente. In 1998, un judecator din Milano l-a pus sub acuzare pe David Carrett, ofiter in US Navy, pentru spionaj militar, dar si pentru implicare in atentatul din Piata Fontana. Alte dosare penale au fost deschise impotriva lui Sergio Minetto, un functionar din reteaua SUA-NATO, si Carlo Digilio, banuit a fi informator al CIA.
Un raport parlamentar din anul 2000 concluziona: "Agentii americani au fost informati in avans despre planurile mai multor atentate cu bomba - inclusiv cel din Piata Fontana, din decembrie 1969, si cel de la Brescia, petrecut cinci ani mai tarziu - dar nu au intreprins nimic pentru a alerta autoritatile italiene sau pentru a impiedica atacurile." Explicatia acestei atitudini a oferit-o Vicenzo Vinciguerra, liderul organizatiei "Ordine Nuovo": "Explozia din decembrie 1969 a convins autoritatile sa declare starea de urgenta". Vinciguerra ispaseste in prezent o condamnare pe viata pentru un atentat cu masina capcana care a ucis, in 1972, trei politisti. Investigand acest caz - multa vreme nerezolvat - procurorul Felice Casson a descoperit existenta retelelor Gladio in Europa.
Asasinarea lui Aldo Moro
Cel mai cunoscut caz din sangeroasa panoplie Gladio a fost, cu siguranta, asasinarea premierului Aldo Moro, atribuita extremistilor comunisti din "Brigazile rosii". "Brigazile Rosii" erau in realitate conduse de un "criminalist" din Ministerul de Interne italian, Giovanni Senzani, agent CIA. Cand liderul crestin-democrat Aldo Moro a ajuns la un "compromis istoric" cu Partidul Comunist, invitandu-l sa participe la guvernare, asa-numitele "Brigazi Rosii" l-au rapit si apoi asasinat, in mai 1978. "The Independent" din 16 noiembrie 1990 scria pe acesta tema: "Moro a fost asasinat cu binecuvantarea elitei politice italiene, ba chiar la instigarea ei, din cauza compromisului istoric facut cu Partidul Comunist."
Apartamentul in care a fost tinut prizonier Aldo Moro fusese "inspectat" anterior de generalul Carlo Alberto Chiesa - seful SISMI si membru PL - dar, chipurile, acesta nu descoperise acolo nimic suspect. Tot in mai 1978, un jurnalist de investigatie, Mimo Pecorelli, a relatat ca asasinarea lui Moro fusese comandata, in fapt, de o "supraputere" si reflecta "logica Yaltei". La Yalta, in 1944, URSS, SUA si Marea Britanie isi impartisera sferele de influenta din Europa postbelica. Italia se gasea in "sfera de influenta" americana, asa incat nu se puteau admite comunisti la guvernare. Pecorelli a mai dezvaluit ca insusi generalul Dalla Chiesa - cel care il "cauta" pe Moro - il informase precis pe ministrul de Interne, Francesco Cossiga, asupra locatiei unde era detinut Moro de "Brigazile Rosii". Dupa aceasta dezvaluire, Pecorelli l-a avertizat pe Dalla Chiesa ca este in pericol sa fie ucis, pentru a nu fi interogat. Patru ani mai tarziu, in 1982, cand isi scria memoriile, Dalla Chiesa a fost asasinat.
Mimo Pecorelli a publicat mai multe documente confidentiale, printre care si cateva scrisori adresate de Moro familiei. Intr-un articol criptic, Pecorelli stabilea o legatura intre GLADIO, Brigazile Rosii si asasinarea premierului italian. Brigazile Rosii, care simulau ca ar fi comuniste, l-au executat imediat pe Moro, cel care dorea sa aduca Partidul Comunist la guvernare pe cale pasnica. Aceasta este esenta "operatiunilor sub steag strain": dreapta l-a executat pe Moro, dar a dat vina pe "comunisti", recte "Brigazile Rosii".
La scurt timp dupa publicarea documentelor confidentiale, ziaristul de investigatie Mimo Pecorelli a fost asasinat, la randul sau, pe 20 martie 1979. Tot CIA coordona si activitatea terorista a asa-numitei Armate Rosii din Japonia. Pe de alta parte, KGB-ul forma, finanta si dirija tot soiul de "organizatii naziste" in Germania Federala. Cand diplomatia sovietica dorea sa torpileze anumite tratative cu RFG, apareau, ca la un semnal, Svastici pe ziduri sau lozinci antisemite. Aveau loc parade militare ale simpatizantilor neonazisti, care se terminau invariabil cu lupte de strada, confruntari intens mediatizate cu politia.
In 2004, nu comunismul, ci terorismul islamic era inamicul impotriva caruia isi propuneau sa lupte vechii membri Gladio regrupati in DSSA. Cat de departe erau, oare, dispusi sa mearga de data aceasta? Si, mai important, a fost cu adevarat anihilata reteaua odata cu arestarea lui Saya si Sindoca?
Vladimir ALEXE 
 Afisari: 1036  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Eufemisme politice ale comunicarii de influentare in masa    3 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Taxa auto in varianta Mediu (3117 afisari)
 Kosovo - reduta mafiei islamice din Europa (II) (3038 afisari)
 Kosovo, Serbia si romanii timoceni (2230 afisari)
 Tariceanu nu a renuntat la afaceri (2170 afisari)
 Operatiune SIE esuata (1719 afisari)
 Cel mai gras om din lume are o iubita fotomodel (4943 afisari)
 Colegii de generala ai Elenei Basescu: Operatiile estetice i-au schimbat mult infatisarea (4266 afisari)
 Kosovo, exemplu pentru liderii maghiari din Romania (1955 afisari)
 Eclipsa totala de luna in Romania pe data de 21 februarie 2008 (1616 afisari)
 Desi risca puscaria, un cuplu incestuos nu poate renunta la dragostea lor bolnava (1530 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01745 sec.