George DAMIAN 

Initial, informatia a ajuns la presa pe canalele Vaticanului, Patriarhia de la Bucuresti fiind oarecum timida si intarziata in reactie. In principiu, "Primatul Papal va fi luat in discutie de aceasta comisie in urmatoarele etape: 2007-2009 - Primatul in primul mileniu crestin; 2009-2011 - Primatul in al doilea mileniu crestin" - dupa cum afirma un comunicat oficial al Patriarhiei. Mai trebuie mentionat ca Biserica Ortodoxa Rusa s-a retras de la discutiile de la Ravenna. Pe scurt: BOR se indreapta cu pasi repezi catre intrarea in subordinea Vaticanului - cel putin daca comparam termenele de mai sus cu vesnicia. A doua problema: BOR a anuntat de curand reactivarea a trei noi episcopii in subordinea Mitropoliei Basarabiei: Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul in orasul Balti, Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul in orasul Cantemir, si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria), cu sediul la Dubasari. Reactia Patriarhatului de la Moscova a fost imediata si mult mai violenta decat de obicei, mergand pana la amenintari. Iar ieri, la manastirea Troyan din Bulgaria a avut loc o intalnire intre reprezentantii Patriarhiilor de la Bucuresti si Moscova - intalnire ramasa fara rezultat. La aceasta intalnire s-a petrecut un eveniment care indica lipsa totala de diplomatie si tact in care se afla in prezent BOR: delegatia romaneasca a cerut ca gazda - mitopolitul bulgar Gavril - sa iasa din sala, ceea ce a fost apreciat de agentiile ruse de presa drept un scandal. Toate aceste date trebuie decodificate. In primul rand reactia violenta a Patriarhiei ruse - care s-a manifestat si nu prea impotriva Mitropoliei Basarabiei, insa Episcopia Dubasarilor va genera cu adevarat o problema. Daca celelalte episcopii sunt unele istorice, Episcopia Dubasarilor reia Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria, infiintata la 15 august 1942, in mijlocul celui de-al II-lea Razboi Mondial, in conditiile in care Romania era tara ocupanta a acestui teritoriu. Orice amintire legata de aceasta perioada provoaca reactii violente in Rusia - iar reactivarea acestei episcopii nu foloseste decat unor scopuri politice de la Chisinau, nicidecum BOR. In plus, n-am prea auzit de inalti ierarhi romani care sa fi ajuns in zona sa vada situatia cu ochii lor. Plecarea genunchiului in fata Vaticanului merita atentie din foarte multe puncte de vedere. In primul rand: de la primele coagulari de forme politice in zonele locuite de romani, Vaticanul a dus o politica agresiva de "recrestinare". Alte elemente istorice: disparitia nobilimii romanesti din Transilvania prin convertire fortata la catolicism, impunerea confesiunii greco-catolice cu tunul prin satele care vroiau sa-si pastreze credinta. Iar acum aerul "ecumenic" al unor elite ingrijorate ca presa romaneasca "musteste de ortodoxism", de parca a fi ortodox este o boala de care trebuie sa fii vindecat - chiar cu forta la nevoie. "Politica externa" a Bisericii Ortodoxe Romane nu pare a fi totusi haotica daca o rezumam la elementele principale: genuflexiune in fata Vaticanului si agresivitate gratuita fata de Moscova. Ca si cum palaria de cardinal ar fi mai inalta decat mitra patriarhala.