Cristian UNTEANU, bs801401@skynet.be 

Nu cred ca nici cei mai pesi�misti dintre dumneavoastra isi puteau inchipui ca din jobenul prezi�den�tial poate iesi ceva mai trasnit si stupefiant decat guvernul-fanto�ma al sarmanului domn Croitoru. Ei bine, uite ca se poate. Arun�cand tara intr-un haos si mai pro�fund. Ridicand gradul de incer�titudine politica la cote maxime si instaurand o bram�bu�reala cum�plita cu perspective de-a drep�tul innebunitoare nu pentru un viitor oarecare, ci pen�tru viata de fiecare zi a cetate�nilor Roma�ni�ei, victimele nevinovate ale victi�melor acestui joc iresponsabil. Nu mai exista explicatii rationale pentru acest haos. Poate blestemele de noapte ale uneia dintre multiplele adevarate urmase ale Mamei Omida. Poate disperarea la care au ajuns marile cancelarii occidentale, inclusiv cele din iluzoria axa (cea despre care se spune ca unea, pare-se doar la anume ceasuri de taina, pe Cineva cu altcineva de la Washington si Londra). Poate o nesimtire adanca ce permite desconsiderarea totala si definitiva a tuturor regulilor de joc ale unei democratii si a prevederilor dupa care functioneaza un autentic stat de drept. Tara este in haos si, dupa cum singur Basescu recunostea cu glasul coplesit de amaraciune pentru nefericirea bietilor cetateni, baietii de la FMI, UE si Banca Mondiala ne-au intors spatele pentru un motiv elementar si de bun-simt: au constatat ca nu au cu cine discuta. Cumplita palma data intregii noastre clase politice si foarte grea lovitura primita acum, in plina campanie electorala, de cel care-i chemase la Bucuresti spunand ca situatia se afla sub control si ca tot restul nu reprezinta decat cleveteli ale unei opozitii neo-comuniste dusmanoase si revansarde, anti-portocalii si, evident, aflata in slujba mogulilor. Astea sunt explicatii care poate tin aici, la noi in Fanar, unde esecul personal si de grup trebuie cumva mascat evocand dusmanii traditionali, cei cu care te afli, macar de ochii lumii, intr-un continuu razboi. N-au tinut la ceilalti, adica la grupul care a zis ca pleaca din Romania si nu se mai intoarce (si nici bani nu mai pupam) pana cand tara nu va avea un guvern stabil. Sunt niste tehnicieni realisti care au produs un diagnostic corect. Moment de cumpana in care chiar era posibila o solutie consensuala minimala, macar pana trece greul si se va vedea cum va reactiona populatia la micsorarea salariilor cu 15% in prag de iarna si Sarbatori, plus valul temeinic al concedierilor... Nu se poate. De ce? Pur si simplu, in acest noiembrie 2009, de la Cotroceni ne-a venit doar acest raspuns si nimic altceva. Iepurasul Negoita exista demult in rezerva de cadre, asa cum tot de acolo a fost scos si Lucian Croitoru impreuna cu oamenii pe care i-a propus in atat de rapidul sau respins Guvern. Nu am niciun fel de indoiala ca tot asa se va intampla si cu acest premier desemnat si cu toti cei care vor avea naivitatea sa accepte sa figureze pe o lista deja trimisa la cosul istoriei. Toate consultarile, discutiile, noile runde de consultari si discutii s-au dovedit nimic altceva decat praf in ochi pentru a mai castiga o runda din singura batalie care conteaza. N-are nici un fel de legatura cu soarta poporului roman. Priveste doar nevoia de a tine in functie cu orice pret Guvernul Boc. Pana la alegeri. Dupa asta se poate intampla orice. Iarasi, in rationament nu intra poporul roman si consecintele cu adevarat tragice ale dezastrului economic cu care ne confruntam. Un cataclism fara precedent in istoria moderna a Romaniei, de la curbele de sacrificiu incoace. In ultimii 60 de ani nimeni, niciodata, n-a indraznit sa scada salariile. Acum se poate si, iata, subiectul este trecut la capitolul "si altele". Dar asta e nesemnificativ in raport cu chestiunea esentiala a momentului: numele persoaanei care se asaza pe scaunul de la Controceni. Azi s-a dovedit, din nou, ca nimic altceva nu conteaza: nici prim-ministrul, nici guvernarea, nici soarta tarii in ansamblul sau. Rationamentul este unipersonal, perfect si definitiv unilateral. Numai ca nu asa ar trebui sa se comporte politicienii unei tari civilizate si nu acesta ar trebui sa constituie semnul responsabilitatii lor pe timp de criza. Numai ca asta avem, asta sunt deocamdata obligati sa acceptam pentru ca, nu stiu daca observati, nu v-a intrebat si nu va intreaba nimeni. Poate asta sa fie ultima mare lectie ce vi s-a bagat pe gat inainte de alegerile din 22 noiembrie. Nu stiu ce veti vrea sa votati dar, oricum, va rog sa tineti minte bine circul zilei de ieri. Daca nu, vom plati cu totii mult mai greu decat va puteti imagina acum, chiar si in cele mai urate cosmaruri.