CIA facea in februarie 1990 o serie de previziuni cu privire la evolutia Europei de Est proaspat iesita - cel putin aparent - de sub controlul Uniunii Sovietice. CIA aprecia ca 1990 va fi un an de tranzitie in Europa de Est, de la revolte la reforme, dar in general acesta nu va fi un an in care vor fi implementate reforme dure; in ciuda caderii comunismului, comunistii vor avea inca o influenta suficient de mare pentru a reprezenta un obstacol in calea reformelor, in special in Romania si Bulgaria; iar in Romania si Albania ar mai putea aparea conflicte violente. Frontul Salvarii Nationale (FSN) se confrunta cu o criza de legitimitate. Acesta nu a reusit sa-si consolideze sprijinul populatiei sau cel al intelectualior. Desi FSN a tinut cont de dorintele populatiei si a acceptat sa imparta puterea cu partidele de opozitie pana la alegerile din mai, acesta nu detine controlul inca. Daca FSN si partidele de opozitie vor continua sa fie polarizate, formarea unui Guvern de coalitie inaintea alegerilor, asa cum cere populatia, va fi extrem de dificila. FSN va avea de suferit in continuare din cauza informatiilor potrivit carora a preluat, in cadrul Ministerului Apararii si cel al Internelor, elemente din fosta politie secreta a erei Ceausescu - detestata Securitate - pe care le foloseste pentru a-si promova propriile interese: - apar din ce in ce mai multe dovezi potrivit carora anumite sectiuni ale Securitatii si personalul acestora au ramas neatinse; - mitingurile de solidaritate fata de regim, organizate la sfarsitul lunii ianuarie, par a fi orchestrate de Securitate; - numarul mic de persoane arestate, din randul celor care au lucrat in Securitate, indica faptul ca angajatii fostului aparat represiv sunt protejati de oficiali din cadrul armatei si ai Guvernului;

		CIA aprecia in 1990 ca FSN va incerca prin orice mijloace sa se mentina la putere

FSN - ul va folosi si influenta pe care o are asupra mediei pentru a-si spori sansele la alegerile parlamentare, dar practicile dure ar putea avea un efect nedorit. Grupul pentru Dialog Social va continua sa faca presiuni asupra FSN, pentru ca acesta sa imparta puterea si sa reziste tentatiei de a aranja alegerile, care au fost amanate cu o luna. Reforma economica In ciuda resurselor naturale insemnate si a datoriei externe reduse, majoritatea exper�tilor considera ca in urmatori ani, daca nu chiar zeci de ani, Romania se va chinui sa depaseasca problemele ce deriva din anii de management gresit si coruptie. Mai mult, revolutia brusca din Romania nu a adus un plan concret in privinta reformei economice. Clarificarea chestiunii privind implicarea politicului in revolta din decembrie va domina scena politica romaneasca, cel putin pana la mijlocul anului 1990, iar problemele economice ii vor forta pe liderii romani sa adopte o serie de reforme economice si finaciare serioase pana la sfarsitul anului. Una din primele masuri ale FSN a fost ridicarea interdictiei privind imprumutul externe si introducerea pe piata a bunurilor care, in era Ceausescu, erau destinate exportului. Prin aceste masuri, Bucurestiul si-ar putea permite sa creasca cantitatea de bunuri, produse si energie pe care le ofera cetatenilor pentru cateva luni si ar impiedica orice actinue de protest, cel putin pana la alegeri. Dar, in cele din urma, rezervele se vor micsora, industria va stagna, iar Guvernul ar putea fi obligat sa impuna noi restrictii si sa se imprumute masiv din Vest. Romanii ar vedea asta ca un pas inapoi dupa victoria revolutiei, fapt care ar putea duce la miscari de protest. Armata si serviciile de securitate Armata romana este pregatita sa preia puterea in cazul in care apar noi miscari de protest sau in cazul in care romanii ar incerca sa inlature FSN - ul inaintea alegerilor. Majoritatea membrilor opozitiei se opun unei interventii militare, dar, avand in vedere actuala situatie, unii liderii ar putea sustine preluarea puterii de catre armata. Desi in prezent acest scenariu este putin probabil, din cauza deteriorarii situatiei economice si a cresterii nemultumirilor populatiei, armata ar putea interveni pentru a calma situatia. Intre timp, atat armata cat si populatia vor continua sa nu aiba incredere in FSN, deoarece a integrat in cadrul Apararii si Internelor fost personal al Securitatii. "Decomunizarea" Opozitia va continua sa suspecteze FSN de faptul ca este un grup de comunisti deghizati. Desi FSN - ul si-a insusit proprietatea fostului Partid Comunist, acesta a refuzat sa o imparta cu alte partide. Absenta trupelor sovietice si rolul oarecum pozitiv jucat de Moscova in cadrul evenimentelor din decembrie exclud practic posibilitatea izbucnirii unor miscari antisovietice in urmatorul an. Mai mult, noul Guvern a demonstrat ca doreste schimbarea politicii lui Ceausescu, de izolare internationala, inclusiv imbunatatirea relatiilor cu Moscova si Budapesta. Totusi, sentimentul national al romanilor continua sa fie ridicat, iar acest lucru ar pute duce la presiuni din partea publicului pentru revenirea Basarabiei si ar putea aparea noi incidente antimaghiare. Alegerile din mai Atentia publicului si a liderilor va fi indrep�tata catre alegerile parlamentare din 20 mai, cel mai important eveniment din Romania in 1990. In ciuda acuzatiilor publice potrivit carora ar fi dominat de comunisti sau de fosti oficiali comunisti, FSN-ul e suficient de bine pozitionat pentru a obtine majoritatea sau pentru a fi foarte aproape de o majoritate, in alegerile legislative. Partidele de opozitie i-au cerut FSN-lui sa-si dea demisia, dupa ce pe 23 ianuarie acesta a anuntat ca va candida la alegeri, cerand formarea unui nou Guvern provizoriu. Printre altele, criticii vor ataca FSN-ul pentru democratizarea lenta a societatii Romanesti - in ciuda retoricii anticomuniste - ritmul lent de dizolvare al Partidului Comunist, pentru controlul exercitat asupra mediei si pentru letargia in privinta identificarii angajatilor Securitatii. Dinamica reformei iugoslave Iugoslavia continua sa pluteasca periculos de aproape de dezintegrarea nationala, avand in vedere intensificarea diferendelor dintre republici si proportiile dezastrului din econo�mie. Problemele cronice ale tari s-au accentuat recent, avand in vedere miscarile din celelalte state din Europa de Est. In ultimul an, eforturile lui Milosevici de a-si spori puterea i-au deter�minat pe liderii partidelor comuniste din celelalte republici sa se reformeze, in incercarea de a mai reduce numarul sustinatorilor acestuia. Liga Comunistilor din Iugoslavia (LCI) a solicitat implementarea unui sistem multipartid si eliminarea monopolului politic a LCI la con�gresul din ianuarie, pentru a evita haosul. Chiar si liderii conservatori sarbi sunt nevoiti sa-si consolideze pozitiile sustinand alegeri multipartid, iar in Iugoslavia, inclusiv Serbia, directia este una clara - proliferarea grupurilor de disidenti care vor face presiuni pentru implementarea unor reforme asema�natoare cu cele din Polonia si Ungaria. Croatia si Slovenia doresc sa organizeze in toamna alegeri libere. Rezultatul alegerilor din Slovenia si Croatia, evolutia catre o serie de reforme democratice in Bosnia, Muntenegru si Mace�donia, raspandirea partidelor politice de opozitie, chiar si din Serbia, indica un an de tensiuni din ce in ce mai mari in Iugoslavia, inclusiv in randul grupurilor etnice. Influenta liderului sarb Milosevici ar putea scadea deoarece acesta este un radical ce nu se va putea adapta la sistemul multipartid care va aparea. Mai mult, adoptarea unui sistem multipartid ar putea afecta si mai mult relatiile dintre grupuruile etnice, permitadu-le unor lider mai putin experimentati sa fie alesi. Reforma economica In ultimele saptamani din 1989, Adunarea Federala Iugoslava a adoptat un pachet de reforme economice menite sa reduca inflatia - de aproximativ 60 % pe luna - prin introducerea unei noi monede, stabilizarea ratei de schimb, reducerea subsidiilor generoase acordate intreprinderilor de stat care aveau mari pierderi si implemntarea unei politici monetare mai stricte. Rezervele monetare record sugereaza ca Guvernul poate stabiliza rata de schimb pentru un timp si probabil, poate reduce inflatia, dar pe termen lung succesul Guvernului va depinde de capaciatatea acestuia sa reduca subsidiile, sa controleze politica monetara si sa inghete salariile. In Iugoslavia, problemele economice vor presupune o banca centara fara o disciplina fiscala, sindicate care nu sunt dispuse sa accepte programul de austeritate al Guvernului si o serie de Guverne regionale autonome care nu vor respecta hotararile adoptate de Adunarea Federala.Totusi, trecerea catre un program de reforme deschide calea catre o noua runda de negocieri cu FMI in privinta unui imprumut - probabil, s-ar putea ajunge la o intelegere in primele luni ale lui 1990. Una din conditiile FMI pentru acordarea imprumutului a fost implementarea reformelor, iar acest lucru ar putea duce la un conflict intre Guvern si sindicate. Armata si serviciile de securitate Armata Iugoslava - care are un rol politic legitim - s-a implicat din tot mai mult in politica in ultimul, iar tendinta se va amplifica in 1990. Liderii militari sunt centralisti/federalisti in gandire, si au devenit liantul intre acei lideri ai coalitiei care sustin federati iugoslava. Avand in vedere dezintegrarea LCI, armata a ramas una din putinele institutii Pan - Iugoslave care mai exista. Intre timp, serviciile secrete iugoslave pierd teren din cauza descentralizarii. In general, aceasta tendinta va favoriza regionalizarea si va diminua loialitatea fata de federatie. "Decomunizarea" Societatea iugoslava a fost "decomu�nizata" deja printr-o serie de reforme adoptate intre 1951 si 1989. Orientarea Belgradului catre un sistem politic multipartid va duce inevitabil la un declin al infrastructurii comu�niste si a influentei acesteia la nivel regional. Amendamentele constitutionale inainte de Markovic Adunarii Federale vor fi adoptate in urmatoarele luni, fiind puse astfel bazele unui sitem national multipartid. Pastrarea unor relatii bune atat cu Moscova cat si cu Vestul va ramane unul din obiecti�vele principale de politica externa. Relatiile cu URSS au fost cele mai bune in timpul lui Gorbaciov, iar iugoslavii vor continua in aceasta directie. Singura problema ce ar pute aparea ar fi una legata de surplusul de 2 miliarde de dolari pe care Iugoslavia in privinta schimburilor cu Uniunea Sovietica, dar e foarte probabil ca Moscova nu va face concesii pentru a redresa balanta de schimb. Din cele sase republici iugoslave, Croatia si Slovenia doresc organizarea unor alegeri multipartid in primavara, iar Muntenegru, Bosnia si Macedonia ar putea urma exemplul lor pana la sfarsitul anului. Acest lucru ii va pune pe comunisti la zid; e forte probabil ca multi comunisti se vor confrunta cu o scadere dramatica a influentei la nivel regional. In acelasi timp, Iugoslavia va lua in discutie anul acesta o noua Constitutie (diferita de amendamentele propuse de Markovic). Acest lucru ar putea pune bazele unui nou sistem de distribuire a puterii in randul etnicilor, care ar duce la stabilitate. Totusi, se pare ca nu se va ajunge la o astfel de intelegere foarte curand.

Traducere de Ioan TUDOR