Cercetarea romaneasca in care statul baga anual bani cu nemiluita n-a fost in sta�re, in ultimele doua decenii, sa produca o inventie sau ino�va�tie remarcabila si ceva profit. La ora actuala s-a transformat intr-o gaura neagra prin care sunt drenati banii bu�getari catre grupurile de in�te�rese care actioneaza in acest do�meniu sub atenta protectie a mi�nistrilor Edu�ca�tiei. Desi sefii Cercetarii s-au straduit sa ascunda propor�tia sume�lor care vorbea de la sine despre marele jaf pe spina�rea cer�cetatorilor, Ins�titutul Natio�nal de Sta�tistica a facut publice aceste cifre. Ele confirma ceea ce scria ZIUA de curand: ca este un "Jaf de miliarde". Astfel, nu�mai in 2008, au fost tocate 810 milioane de euro, din care 340 de milioane s-au dus pe salariile a 45.000 de cercetatori. Vor�bim aici doar despre cercetarea platita de stat, nu si de cea privata care mai produce din cand in cand cate ceva. Chiar si o medalie de aur la Geneva. Aproape ju�ma�tate din sume au fost chel�tuite de unitatile din sec�torul guvernamental, in vre�me ce 35% au luat calea univer�sitatilor. Institutiile de invatamant su�perior au pri�mit fonduri nu numai prin Cercetare, dar si prin intermediul sectorului Educatie. Da�ca mul�timea de bani care pleaca din buzu�narele contribuabililor ar fi transformata in realizari stiintifice sau teh�no�logice cu aplicabilitate, ar fi o mare reusita. Dar ba�nii sunt pur si simplu pra�paditi pentru satisfa�cerea anumitor grupuri conduse de pro�fesori universitari parlamentari. Ste�fan Vlas�ton, pre�sedintele aso�ci�atiei EduCer, are o explicatie cat se poate de clara pentru lip�sa de trans�parenta a cheltuirii aces�tor fonduri: acestea sunt repartizate "du�pa cri�terii de grup sau de apar�tenenta la clanuri de influenta". Romania a cheltuit 2980,7 milioane lei (810 milioane de euro) anul trecut pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, mai mult de o treime din suma - 340 de milioane de euro - fiind inghitita de salarii, iar restul - cheltuielile materiale si de capital, anunta Institutului National de Statistica (INS). Cercetarea romaneasca toaca sume uriase din banii publici, fara a obtine rezultate notabile, dar si fara a da socoteala contribuabililor pentru sumele consumate. Stefan Vlaston, presedintele asociatiei EduCer, are o explicatie cat se poate de clara pentru lipsa de transparenta a cheltuirii acestor fonduri de la bugetul de stat: acestea sunt repartizate "dupa criterii de grup sau de apartenenta la clanuri de influenta". Asa se face ca datele pe care INS le face publice in fiecare an, la sfarsitul lui septembrie, sunt mana cereasca pentru jurnalistii care nu mai trebuie sa caute prin zeci de site-uri cifrele ascunse de sefii de la Cercetare. Conform Institutului National de Statistica, 2513,5 milioane de lei, reprezentand 84,3% din totalul banilor consumati in 2008 de Cercetare, au fost cheltuieli de personal (48,8%), materiale (25,1%) si altele (26,1%), iar 467,2 milioane lei (15,7%) au fost cheltuieli de capital. Dupa sursele de finantare, fondurile publice au avut cea mai ridicata pondere, respectiv 70,1%, fata de 67,1% in anul 2007, iar sursele de la intreprinderi au fost de numai 23,3% fata de 26,9% acum doi ani. In februarie, imediat dupa aprobarea bugetului Cercetarii pentru 2009, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), Alexandru Aldea, critica reducerea drastica a sumei la 1135 de milioane de lei, fata de 2000 de milioane de lei cat primise acest domeniu in 2008. Aldea anunta ca 260 de milioane lei erau deja datorii de achitat pentru 2008 si reclama ca reducerea cu 65% a bugetului alocat Cercetarii va duce la concedieri de 30-50% in randul cercetatorilor. Partea leului la guvernanti Documentul INS mai arata ca, din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unitatile din sectorul guver�namental (48,7%), urmate de unitatile din sectorul invatamant superior (34,5%) si unitatile din sectorul intreprinderi (16,7%). Rea�min�tim ca, din bugetul de 11.931.659.000 lei primit de Educatie in 2009, invatamantul universitar si postuniversitar beneficiaza de cele mai mari fonduri, avand alocate 2.467.950.000 lei, suma mai mare cu peste 160.000.000 lei fata de anul trecut. Astfel, unitatile din sectorul invatamantului universitar au fost privilegiate, primind sume generoase atat din bugetul Educatiei, cat si din cel al Cercetarii. 43.502 de lucratori in cercetare Potrivit INS, la 31 decembrie 2008 lucrau in activitatea de cercetare-dezvoltare 43.502 persoane, din care 19.988 femei (45,9%), mentinandu-se un procent similar cu anul 2007. Cei mai multi salariati - 14.366 (din care 39,1% femei) se regasesc in domeniul stiintelor ingineresti si tehnologice (47,4%), urmat de domeniul stiintelor naturale si exacte, cu 4624 persoane (din care 47,8% femei), cu o pondere de 15,6%. Dupa nivelul de pregatire profesionala, 34.642 din numarul salariatilor existenti in cercetare-dezvoltare au studii superioare (79,6%), 2.363 au studii postliceale si de maistri (5,4%), 5578 au studii liceale, profesionale si de ucenici (12,8%), iar 919 au alte forme de pregatire (2,1%). Numarul celor cu titlu de doctor este de 14.851 persoane, din care 6317 femei. Dupa orele efectiv lucrate, 62,4% au lucrat cu norma intreaga si 37,6% cu norma partiala. Pe categorii de ocupatii, ponderea cea mai mare a salariatilor o detin cercetatorii, cu 70,9%, respectiv 30.864 persoane. Pe grupe de varsta, s-a inregistrat o usoara scadere a ponderii cercetatorilor de pana la 34 ani (24,4% in 2008, fata de 26,4% in 2007). Ponderea celor intre 35 si 54 ani s-a mentinut relativ constanta, de 48,0%. Fondurile cheltuite in 2008 pentru cercetarea fundamentala au inregistrat o crestere de 3,6 puncte procentuale in cheltuielile totale in anul 2008, comparativ cu anul 2007, respectiv de la 45,9% la 49,5%. Cercetarea aplicativa a avut o usoara scadere, de 2,2 puncte procen�tuale in cheltuielile totale, respectiv de la 44,7%, la 42,5%. Pentru dezvoltarea experimen�tala, din cheltuielile totale au fost alocate numai 8%.

Magda SEVERIN - magda@ziua.ro