Nici nu a rasarit bine soarele si la chioscurile de ziare e imbulzeala. Este una din zilele in care trusturile de presa distribuie carte impreuna cu ziarul la un pret modic (care variaza de la sapte la zece lei). Daca unii privesc cu ochi buni aceasta actiune, ca mijloc de promovare a culturii, altii il considera un act de concurenta neloiala. Plus scandalurile, in unele cazuri, privind detinerea drepturilor de autor.
Industria de carte, si asa in perpetua lupta pentru supravietuire, se confrunta de ceva vreme cu o noua amenintare. Trusturile de presa i-au luat circa 15% din piata estimata la 130-150 de milioane de euro, a declarat, intr-o dezbatere mai veche despre criza culturii scrise, Mihai Penescu, presedinte al Uniunii Editorilor din Romania (UER) si director al Editurii ALL, care a precizat ca statisticile arata ca romanii investesc mult mai multi bani in cosmetice, tigari si bauturi decat in carti. Pe de alta parte, reteaua de distributie este deficitara. Ba chiar exista orase mari fara librarii. "Pe acest fond, au aparut editiile de chiosc, care in alte tari nu prea au succes. La noi, daca e joi, omul stie ca apare cutare volum, pe care sigur il gaseste la distribuitorul din colt. Intr-un fel, mareste gustul pentru cultura, pe de alta parte, mai bate un cui in capacul sicriului pietei de carte din Romania", a precizat Grigore Arsene, presedinte al Asociatiei Editorilor din Romania (AER) si director Editura Curtea Veche.
Reprezentantii trusturilor de presa au explicat ca, de fapt, actiunea lor determina cresterea numarului de cumparatori de carte din librarii. Marius Tuca, directorul ziarului Jurnalul National, a spus ca-si doreste "sa le fi luat chiar mai mult de 15%, poate chiar 20-30 de procente. Ce, le-am luat ceva ce n-aveau? Cititorul de carte cu ziarul este diferit de cititorul traditional, nu s-ar fi dus niciodata sa cumpere lucrari din librarie". De aceeasi parere sunt si cei de la Adevarul Holding, care publica volume destinate atat distributiei cu ziare, cat si vanzarilor in librarii: "Avand experienta ambelor canale de distributie, va pot spune ca o colectie de carte in editie de chiosc ajuta vanzarea cartilor in librarii. Unele edituri cu management profesionist au ales sa colaboreze cu trusturile de presa si astfel si-au crescut profiturile nesperat de mult", ne-a explicat Ioana Voicu, director executiv al Diviziei de carte al holdingului.
Daca in Occident editiile de chiosc se gasesc doar la tarabe si online pe o perioada deter�minata, in Romania acestea au aparut si la targurile de carte, "ceea ce este o chestiune con�troversata, deoarece targurile de la noi nu arata precum cele din afara, fiind mai curand niste hipermarketuri in care se vinde carte cu reducere decat ocazii de promovare", a subliniat Oana Boca, director de imagine al Editurii Polirom.
Ziar de impaturit pestele
Multi dintre editori - printre care Cristian Niculescu (Ed. Niculescu), Dan Iacob (Ed. Art), Valentin Nicolau (Ed. Nemira), Cristian Vlasceanu (Ed. Corint) - au semnalat ca problema ceea ce unii dintre ei au caracterizat drept "concurenta neloiala", prin "editarea de carti si colectii subventionate de publicatiile centrale, singure sau in parteneriat". O concurenta este loiala atunci cand sunt incluse toate costurile, inclusiv cele de reclama, "altfel e dumping", a precizat Oana Boca. "Acele carti vandute alaturi de ziare la sapte sau zece lei sunt clar subventionate. Ele creeaza insa sentimentul ca noi, ceilalti, suntem niste escroci care vindem asemenea carti la preturi de cinci ori mai mari. Cineva pompeaza milioane de euro pentru a-si face publicitate ziarului in speranta, dupa parerea mea caraghioasa, ca cineva care sta la coada si ia cartea cu ziarul se apuca si citeste ziarul. Se intampla la fel ca in trecut: un cotidian se vindea daca avea dimensiunea potrivita pentru a impaturi pestele, iar celalalt ziar mai mic nu se vindea. Si atunci se pune intrebarea: care este agenda ascunsa a acestor proiecte?", si-a aratat indignarea Mihai Penescu.