CSM a semnalat faptul ca, in mod repetat, Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei au incalcat legea si au afectat grav independenta Justitiei "prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar", prin omisiunea de a se solicita avizul CSM pe actele normative care privesc functionarea Justitiei. Dar si prin desfasurarea unor controale de audit ale Ministerului Justitiei cu depasirea competentelor. Despre misiunile de audit ale Ministerului Justitiei, CSM acuza faptul ca auditorii nu s-au limitat doar la verificari pe tematica financiara, ci "au solicitat, printre alte documente, fisele posturilor pentru personalul care detine functii de conducere sau care exercita atributii de control intern" etc. Bani si acte In sesizarea adresata instantei constitutionale, CSM acuza Executivul ca prin OUG nr. 34/2009 a diminuat drastic bugetul instantelor si parchetelor, iar prin Legea nr. 76/2009 taxele judiciare de timbru au fost luate Justitiei si date primariilor. Despre aceste taxe, Virgil Andreies a precizat ca asigurau circa 68 - 70% din bugetul Justitiei. De asemenea, s-a aratat ca in perioada 2005 - 2009, Guvernul a adoptat 77 de acte normative in domeniul Justitiei, fara sa solicite avizul CSM prevazut de lege. Guvernul este acuzat ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, prin nesocotirea puterii judecatoresti si impiedicarea functionari ei, prin taierea de fonduri. Presedintele CSM a subliniat faptul ca prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar, multe instante nu mai au bani de citatii, iar personalul acestora a facut cheta in unele cazuri pentru a se putea acoperi costurile utilitatilor. ZIUA a avertizat in premiera asupra faptului ca in mai multe zone ale tarii, datorita reducerii drastice a bugetelor Justitiei, exista curti de apel care au ramas fara bani de citatii si care risca, intr-o luna, doua, sa-si inchida portile. Buget secat de sporuri Conflictul financiar dintre Executiv si puterea judecatoreasca s-a declansat anul trecut, ca urmare a valurilor de hotarari judecatoresti care au obligat statul la plata unor drepturi salariale restante, constand in diferite sporuri si prime. Ex-premierul Calin Popescu Tariceanu a fost primul care a contestat public aceasta modalitate a magistratilor de a-si acorda singuri drepturile banesti. Aceleasi acuzatii au fost reluate si de presedintele Traian Basescu. Prin OUG nr. 75/2008, Guvernul a decis esalonarea platii drepturilor banesti restante, evaluate la peste 300 de milioane de euro, pe o perioada de 18 luni. Deoarece Executivul nu a respectat termenele din OUG 75/2008, sindicatele personalului auxiliar din Justitie au declansat recent mai multe greve de avertisment. In urma unor sesizari de neconstitutionalitate, formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta constitutionala a decis marti ca esalonarea platilor restante prevazuta de OUG 75/2008 incalca legea fundamentala. Replica lui Predoiu Ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, a replicat ieri ca CSM ar trebui sa abandoneze atitudinea de necooperare si ca reclamatiile acestuia ar fi "partial neintemeiate". Ministrul Predoiu a calificat demersul CSM de a sesiza Curtea Constitutionala drept "o incercare de a recastiga credibilitatea colegilor magistrati. In opinia mea, sustinerile sunt partial neintemeiate iar in ceea ce ma priveste, cred ca CSM ar trebui sa abandoneze aceasta atitudine de necooperare". (R.S.)

Razvan SAVALIUC