Reprezentant al Romaniei in Comitetul Economic si Social (CES) de la Bruxelles, Marius Opran a avut amabi�litatea ca, in cadrul "Intal�nirilor ZIUA", sa ne prezinte amanunte din activitatea acestui organism. CES este o institutie oficiala a UE, care are rolul extrem de important de a "cenzura" toate propunerile legislative care se fac la nivelul Uniunii. Ce atributii are Comitetul Economic si Social de la Bruxelles? Prin Tratatul de la Roma, toti consilierii CES, indiferent de functia pe care o ocupa in cadrul Comitetului, au aceleasi drepturi, privilegii si imunitati ca si membrii Parlamentului European. Comitetul are si drept de initiativa legislativa, insa sarcina noastra principala este sa dam avize de oportunitate la proiectele legislative ale Comi�siei si Parlamentului. Personal sunt membru in comisia pentru politica externa si cea care se ocupa de transporturi, tehno�logia informatiei si energie in cadrul CES. Ce proiecte aveti acum in analiza? Am primit un pachet de legi privind apararea, format din doua directive, una privind modul de acordare a contractelor de achizitii in domeniul tehnicii militare si securitatii, iar a doua - privind transferul produselor si tehnologiei militare in interiorul UE. De asemenea, pachetul mai continea o noua strategie privind dezvoltarea unei industrii de aparare mai puternice, a Uniunii Europene. In acest domeniu sunt interese foarte mari. Acest pachet propune o serie de masuri, precum eliminarea offset-ului, schimbarea modului de acordare a licentelor de export. Exista un articol - 196 - al Tratatului de la Roma, in baza caruia cei din domeniul militar pot sa faca achizitii fara licitatii, invocand secretul de stat. Trebuie sa recunosc ca, in unele state ale UE, au fost cazuri in care s-au achizitionat pixuri si hartie invocandu-se articolul 196! Aveti propuneri in acest sens? In prezent, in UE exista 87 de programe de cercetare in domeniul dezvoltarii tehnicii militare. Dintre acestea, 14 se ocupa de transportoare blindate, 4 de tancuri etc, in timp ce in Statele Unite sunt numai 27 de programe, cate unul pentru fiecare domeniu, avand un buget de trei ori mai mare. In acest sens, am propus crearea unei noi categorii, care se numeste "euro-armamente", European Defence Agency, care, impreuna cu un grup de experti, sa dezvolte o tema de cercetare unica la nivel european: una pentru trans�portoare, una pentru tancuri etc. Tema de cercetare se scoate la licitatie, este dezvoltat prototipul, care, apoi, intra in fabricatie. Un program de cercetare pentru dezvoltarea unui transportor blindat costa miliarde, este absurd sa existe 14 programe paralele. Americanii impresionati de Moreni Ce parere aveti despre industria de aparare din Romania? Industria noastra militara este sublima, dar lipseste cu desavarsire. Intreprinderile din domeniu care au fost preluate de privati functioneaza brici, in comparatie cu cele care au ramas in portofoliul statului si care sunt la pamant. Eu, acum, incerc sa aduc niste investitori americani pentru ca sa putem fabrica aici, in Roma�nia, transportoare sau platforme de camioane. Americanii au ramas impresionati de marimea complexului de la Moreni si de faptul ca acesta nu este folosit la capacitate maxima. Ati mai incercat sa aduceti americani in tara. Bell Helicopter, spre exemplu... Afacerea cu Bell Helicopter a fost "nenorocita"de trei oameni: Ciumara, Daianu si Cristian Tudor Popescu (n.r. - in anul 1997, americanii venisera sa construiasca in Romania un elicopter de atac, Cobra, dar Armata romana trebuia sa cumpere astfel de elicoptere in valoare de 2 miliarde de dolari). Armata romana are nevoie mai mare de elicoptere de atac decat de avioane. In 1997 am primit licenta pentru Super Cobra. Nici nu m-am asteptat, era o afacere fabuloasa pentru Romania. De ce sa mai aduceti acesti investitori, daca doriti sa realizati o singura industrie de aparare europeana? Aceasta va fi o componenta a acestei industrii. La ora actuala, UE incearca sa creeze o "piata unica europeana de echipamente militare"si o "baza europeana tehnologica si industriala", pentru a se crea o interopera�bilitate la nivelul tehnicii militare a armatelor din statele UE. Doriti desfiintarea offset-ului? Nu. Doresc, insa, sa ramana numai offset-ul direct, adica sa fie livrat in contrapartida doar echipament militar. Pana acum, in Romania nu exista decat offset indirect, adica oferim in contrapartida numai ciment, cherestea, cereale si alte materii prime. La nivel european offset-ul indirect este considerat un element perturbator al pietei de armament, spre deosebire de cel direct, care este binevenit. Romania trebuie sa cheltuiasca, in urmatorii 10 ani, 15 miliarde de euro pentru dotarea armatei. Care este opinia dumneavoastra despre aceasta investitie, ar trebui sa se faca licitatie pentru fiecare achizitie? Nu cred ca Romania va dis�pune de acesti bani. Eu consider ca ar trebui sa se faca licitatii, dar in anumite probleme, cum ar fi achizitia de avioane sau, cum se preconizeaza, sa ne instalam un satelit militar. In aceste achizitii, factorul politic devine foarte important, poate chiar majoritar. Prin noile directive europene, in evaluarea licitatiilor sunt doi factori care nu pot fi cuantificati in bani si care se subliniaza ca sunt factori decisivi pentru acordarea licitatiilor: "security of delivery"(n.r. - sigu�ranta in livrare) si "security of information" (n.r. - securitatea privind informatiile). Adica de�geaba o firma ofera un echipa�ment bun la cel mai mic pret, daca nu avem certitudinea ca el va livra piesele de schimb, inclusiv in caz de razboi. Pentru anumite echipamente, "security of information"este chiar si mai importanta, spre exemplu, pentru echipamente de criptare: daca cel care vinde codul de criptare il ofera unei terte per�soane, degeaba este cumparat acest echipament. "Ofer consultanta gratuit" Ce parere aveti despre securizarea frontierelor? Sunt expert evaluator de pro�iect al CE pentru "Financial program 2007 Security", tematica "Sisteme integrate de securizare a frontierei", program prin inter�mediul caruia sunt alocate 1,3 miliarde euro in perioada 2007-2013. Eu am facut studiul de fezabilitate pentru politia de frontiera din Azerbaidjan si multe altele. In Romania nu mi-a cerut nimeni, niciodata, opinia despre proiectul propus de EADS. Mai mult, s-a facut o licitatie, acum cateva luni, in urma careia un cetatean din Israel, cu o firma din Romania, a fost declarat castigator, consul�tant al Ministerului de Interne in raport cu EADS, contra sumei de 5,2 milioane de euro. Le-am trimis o scrisoare, prin care le-am facut o propunere oficiala, pe care o reiterez prin intermediul dumneavoastra: sa prestez gratuit serviciile de consultant pentru contractul cu EADS. Sunteti membru si al comisiei de energie. Aveti propuneri si in acest domeniu? Personal, propun inlocuirea proiectului Nabucco (n.r. - de transport al gazelor din zona Marii Caspice spre Europa) cu unul mult mai avantajos. Exista deja conducte care pleaca de la Baku (Azerbaidjan) si ajung in Turcia, iar de aici, pana in Grecia si Italia. Este important sa ocolim Bosforul, din rationa�mente ecologice. De aceea, propu�nerea mea este sa aducem gaze comprimate (nu lichefiate!), care sa fie transportate din zona turca a Marii Negre, in vase speciale, pana la Constanta. Exista o metoda care conduce la injumatatirea pretului de transport al gazelor. Putem aduce gaze in Romania la un pret mai mic de 200 de dolari pentru 1000 mc. Practic, acest proiect ar fi tot un Nabucco, insa, mult mai scurt si mai ieftin: nu ar costa mai mult de 3 miliarde de euro, fata de Nabucco, ale carui costuri sunt acum estimate la peste 8 miliarde de euro. Referitor la masurile anticriza, ati propus infiintarea unei Companii Nationale in Constructii si sustineti ca ar trebui sa i se incredinteze direct proiectele din domeniu. Credeti ca Bruxelles-ul va accepta acest lucru? Cum a acceptat ca, practic, toate tarile Uniunii sa-si ajute direct companiile interne, cu bani, ba chiar nationalizandu-le, poate sa accepte si incredin�tarea directa a lucrarilor din Ro�ma�nia catre o companie romaneasca. Care este diferenta intre propunerea dumneavoastra si Compania Romana de Investitii, care exista deja? Compania aceasta nu va face profit. Compania va fi detinuta, in mod egal, de patronate si sindicate si va avea minim 75% dintre angajati din randul some�rilor, ramasi fara loc de munca din cauza crizei interna�tionale. Aceasta va primi comenzi de la stat, care vor fi acordate fara licitatie. In al doilea rand, trebuie sa le fie acordate credite pentru organizarea de santier, dotare etc, de catre cele doua banci de stat, CEC si Eximbank, cu dobanda subven�tionata de stat. Sa va dau un exemplu: daca acestei companii ii va fi acordata constructia canalului Dunare-Bucuresti, care este bugetat, primeste deja un avans de 30%, pentru orga�nizare de santier. Eximbank poate fi folosit pentru operatiunile de import-export, pentru a aduce utilajele necesare din import.

A consemnat Gabi Moroianu