Bugetul Educatiei este parazitat de mai multi ani de agentii si autoritati infiintate prin hotarari guvernamentale menite sa asigure locuri de munca pentru clientela politica. Asa se face ca, pe langa cateva sute de posturi din organigrama Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovatiei (MECI), au fost create de 20 de ori mai multe pentru asa-zise "servicii externalizate", care "sug" din banii invatamantului. Concret, Guvernul Tariceanu a aprobat, prin HG 366/2007, "un numar maxim de 516 posturi pentru Ministerul Educatiei (fara demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului)" si nu mai putin de "10.545 de posturi pentru unitatile si activitatile din subordinea Ministerului Educatiei, toate finantate integral de la bugetul de stat". In aceste conditii, o reducere de 20% pare o gluma pentru aparatul central de la invatamant, care ar putea trai mult mai eficient cu 1000 de functionari. In mod normal, ar trebui taiate resursele a 10.000 de "lipitori", pentru care statul toaca anual aproape 200 de milioane de lei. Aceste persoane privilegiate s-ar putea intoarce la catedra, sa-i inlocuiasca pe profesorii pensionari, de care Ministerul Educatiei sustine ca nu se poate lipsi. Pe langa faptul ca ocupa locul unor tineri care s-ar angaja pe salariu de debutant, pensionarii obtin cele mai mari lefuri din invatamant, pentru ca beneficiaza de toate sporurile, inclusiv cel de vechime. Informatizarea invinsa de birocratie Stefan Vlaston, presedintelui Asociatiei EDU CER, avertizeaza ca cei 10.000 de functionari din administratia centrala a Educatiei "isi justifica salariile doar printr-o cantitate imensa de hartii cerute unitatilor din sistem, in conditiile in care informatizarea scolilor ar fi trebuit sa reduca spre zero cantitatea de hartii in circulatie intre scoli si forurile superioare". In opinia sa, trebuie introduse urgent mecanisme de evaluare externa a calitatii educatiei. "Ineficienta sistemelor de educatie si formare profesionala se explica si prin faptul ca nu exista evaluare si audit externe, de terta parte. Evaluarea facuta la sursa, de catre furnizorii de servicii educationale, nu este credibila. Examenele de absolvire si evaluarile realizate pana in prezent scot o calitate a educatiei foarte buna, dar asta numai pentru ca sunt trucate si fraudate. In schimb, evaluari europene ne plaseaza educatia pe ultimul loc in Uniunea Europeana. Este necesara infiintarea unui Registru National al Evaluatorilor, gestionat de societatea civila si avand in componenta doar persoane aflate in afara sistemului de invatamant. Totodata, este necesara asigurarea unor organisme si mecanisme care sa stopeze fraudele masive in cheltuirea alocatiilor de la bugetul central pentru infrastructura", ne-a precizat profesorul Vlaston. Jaf organizat din banii elevilor Organismele-polip ale Minis�terului Educatiei au falimentat sistemul de invatamant si au tinut ascuns sub pres acest lucru. Examenele nationale se fraudeaza masiv pentru ca elevii au fost supusi unor experimente create special pentru imbogatirea clientelei la banii statului. Astfel, ministerul scoate din buzunar in fiecare an peste 4 miliarde de lei vechi pentru a plati 12.000 de "specialisti" sa faca 300 de variante de subiecte pentru fiecare disciplina de la bacalaureat. Ministerul Educatiei le posteaza pe site cu doar doua-trei luni inainte de examen. Acum sunt la moda Tezele nationale, si ele sursa de venit pentru aceiasi clienti. Situatia este identica in cazul universitatilor, care functioneaza pe sume uriase, dar cu un randament de 20%. "Nicio alta tara nu isi poate permite un astfel de lux", avertizeaza presedintele EDU CER. Stefan Vlaston ne-a declarat ca un raport inaintat Uniunii Europene arata anul trecut ca numai 21% dintre absolventii universitatilor din tara isi gasesc un loc de munca, si abia dupa un an sau 18 luni de la terminarea facultatii. "Doar primele 20% dintre universitatile de stat ar trebui finantate din buget, iar ierarhia sa fie realizata de o agentie europeana de prestigiu. In aceste universitati vor intra, pe baza de examen de admitere, cei mai merituosi elevi, carora statul le va asigura inclusiv cheltuielile de intretinere. Celelalte universitati vor cumpara de la stat activele pe care le detin, sau vor plati chirie pentru ele, la pretul pietei, in ambele situatii", ofera solutia salvatoare profesorul Vlaston. Agentiile-lipitori Cele mai profitabile "lipitori" sunt ARACIS si ARACIP, doua agentii de evaluare a calitatii invatamantului universitar, respectiv preuniversitar. Ele sunt stat in stat, nu dau nicio informatie pe site despre bugetul anual ori despre incasarile facute. Pentru activitatea de evaluare, aceste doua agentii percep taxe de 20 de milioane de lei noi de la scoli, gradinite si licee, iar de la universitati - cate 100 de milioane de lei. Cum scoala trebuie sa plateasca acesti bani din fondurile primite de la minister, practic se jefuieste bugetul Educatiei. Astfel dispar fondurile si asa limitate care se aloca unitatilor de invatamant preuniversitar. In privinta universitatilor, este de notorietate Ordinul ministrului Cristian Adomnitei emis in iulie 2008, prin care a impus universitatilor sa achite la ARACIS cate 1 miliard de lei vechi pentru a obtine permisiunea sa organizeze admitere la masterat. Deputatul PD-L Catalin Croitoru reclama in ziarul ZIUA, pe vremea cand conducea Federatia Educatiei Nationale, ca ARACIS si ARACIP "pretind a fi autonome, dar sunt in directa subordine, coordonare si control a Ministerului Educatiei - deci a politicului". In privinta activitatii lor, Croitoru declara ca "sunt de plans". "Sistemul de organizare si modul lor de finantare sunt deficitare. In mod normal, ele ar trebui sa aiba doar activitatea de reglementare, nu de control si de evaluare - care trebuie facute de institutii independente, care intr-adevar sa poata sa asigure o evaluare obiectiva a institutiilor de invatamant, si care sa nu depinda nici de Guvern, nici de Ministerul Educatiei. Corect ar fi ca ARACIP si ARACIS sa se finanteze din taxele pe care le percep pentru evaluare. Aici se creeaza un cerc vicios. De cele mai multe ori, angajatii agentiilor sunt interesati ca aceste taxe sa fie cat mai mari, astfel ca sumele sunt enorme", ne preciza Croitoru, intr-un interviu publicat in ziarul nostru anul trecut.

Pagina realizata de Magda SEVERIN