A apArut Si o categorie aparte de comentatori - obamologii. Iti explica ei cum e cu Barack Obama, de parca ar fi studiat fenomenul cu acuratetea lui "rocket science". Asta imi aduce aminte de o lege formulata de un filosof drag mie (sa vedem cine ghiceste numele lui). Legea abundentei infinite. O sa incerc s-o formulez din memorie si chiar daca nu-mi amintesc exact cuvintele, sunt sigur ca-mi amintesc sensul. Suna cam asa: daca vrei sa demonstrezi orice doctrina in care crezi (sau vrei sa crezi), indiferent din ce motive sau motivatie, atunci argumentele care iti sustin doctrina sunt infinite. In politica sau istorie, legea poate fi reformulata astfel: pentru orice eveniment sau fenomen, oricat de imprevizibil sau iesit din comun ar fi, poti descoperi cauze, motivatii, explicatii. Totul, orice poate fi explicat. A se observa diferenta epistemologica dintre legea abundentei infinite si legea cauzalitatii universale sau determinismul absolut. Si cand ne referim la Obama, sa ne gandim cat de diferit era totul daca democratii o nominalizau pe Hillary Clinton drept candidat prezidential.
Sunt multe variabile care il pot transforma pe Obama in cea mai mare dezamagire politica a secolului. Sau intr-un succes politic, care sa reaseze America acolo unde ii este locul. Nu exista predestinare in cazul sau. Cert este ca politica internationala asteapta redefinirea paradigmelor. Americanii au investit enorm in alegerile prezidentiale din 2008. Cele mai costisitoare alegeri din epoca moderna. Semn ca sperantele de schimbare sunt incomensurabile. Si restul lumii asteapta sa se schimbe ceva. Multe depind de ceea ce vor produce acum scolile americane de politica externa. Va trebui sa-mi schimb si eu cursul de politica externa americana de la masterat. Cand discutam cu studentii la seminar despre cum va arata lumea dupa alegerile din America, mai toti si-l doreau pe Obama presedinte. Ramane sa vedem care vor fi consilierii pe care si-i doreste Obama.
Cineva mi-a spus un banc romanesc despre solutia americanilor la criza financiara mondiala: dupa 20 ianuarie 2009, toti americanii vor lucra la negru. Nu exista pentru mine curiozitate mai mare decat aceea de a vedea care vor fi noile directii ale antiamericanismului. Pentru ca multi spuneau ca nu urasc SUA, ci doar ceea ce a facut Administratia Bush lumii. Senatorul Frunda Gyorgy spunea acum cativa ani, cand candida la Presedintia Romaniei, ca romanii vor alege un presedinte maghiar cand americanii vor alege un presedinte negru. Daca vom alege si noi un presedinte maghiar, vom folosi si noi criteriul "inainte si dupa presedintele X". Poate ca Frunda ar trebui sa candideze din nou, ca sa-si testeze profetia.
Nu-mi aduc aminte ca in istoria Americii sa fi existat asemenea manifestari de entuziasm dupa anuntarea rezultatului alegerii presedintelui, precum acelea care au avut loc in mai multe orase americane. Daca intelepciunea si pragmatismul lui Obama vor fi pe masura charismei sale, America va renaste. Daca puterea sa va fi pe masura fisei postului - cel mai puternic om de pe planeta - America va iesi din actuala criza. Iar din actuala criza va rezulta o noua epoca de prosperitate, poate in sfarsit una globala. Sunt atatia de "daca" in ecuatie incat iti dai seama ca traim din nou intr-o epoca in care oamenii au simultan temeri apocaliptice si sperante milenariste. O epoca in care oamenii vad intr-un politician ales chiar "Alesul". Oare a venit din nou sfarsitul lumii?