Pentru ca epicentrul crizei mondiale a fost pe Wall Street, toata lumea a acuzat "capitalismul salbatic". Re�zol�varea crizei a fost gasita repede: interventia statului in economie, taxe mai mari, reglementari mai multe, ca�pi�talism mai putin. In reali�tate, nu capitalismul a gene�rat criza, ci mai degraba lipsa acestuia. Crahul imobi�liar, detonator al turbulente�lor financiare, a fost provo�cat de amestecul statului in economie si de inlocuirea regulilor pietei cu activismul social. Dezastrul a fost pro�dus de regulile aberante de pe piata impuse de stanga americana de ani de zile, dar si de Administratia Bush care s-a lasat prinsa in hora. Creditele comandate politic Bancile de investitii si com�paniile ipotecare s-au prabusit din cauza ca milioane de persoane nu au mai achitat creditele ipotecare. Nici nu aveau cum. Majoritatea rau-platnicilor provin din randurile negrilor si hispanicilor. Acestia nu ar fi primit credite in mod normal pentru ca nu sunt solvabili. Nu au bani de avans, nu pot dovedi ca au venituri cu care sa achite ratele si nici o istorie anterioara a creditelor. In SUA, in numele luptei impotriva discriminarii, s-a decretat ca membrii minoritatilor trebuie sa primeasca credite cu orice pret. Presedintele democrat Jimmy Carter a emis "Community Reform Act", o lege prin care bancile sunt obligate sa crediteze si clientii din cartierele defavorizate, adica din randul minoritatilor. In cazul in care o banca este reclamata de o comunitate (de fapt ONG-uri radicale de stanga) ca discrimineaza rasial pentru ca nu acorda credite ipotecare negrilor si hispanicilor, banca respectiva nu mai are voie sa deschida filiale, sa faca fuziuni sau achizitii. Housing and Urban Develop�ement (HUD), Ministerul american al Locuintei, a devenit sub un alt democrat, Bill Clinton, o adevarata "politie politica". Clinton a decretat ca 21% din credite trebuie sa mearga in zonele defavorizate, locuite de rau-platnici. George W. Bush, sfatuit sa atraga voturile mexicanilor, a ridicat plafonul pentru anul 2008 la 39%. Presedintele actual a declarat ca vrea ca pana la sfarsitul deceniului sa apara inca 5,5 milioane proprietari de culoare. Carevasazica, in SUA, presedintii ordona bancherilor cat si cui sa dea credite. Basica s-a spart in 2008. Negrii s-au dovedit rau platnici in proportie de 70%, fata de 20% in randul albilor. De altfel, zonele cu credite neachitate in proportie de masa sunt cele unde negrii si hispanicii sunt prezenti in numar covarsitor: sudul Californiei, Florida, sud-vestul, unele orase din nord-est. Nici nu ar fi putut plati. Gladys Delgado, o menajera emigrata din Honduras, a semnat un contract de credit ipotecar intr-o engleza pe care nu o intelege. S-a angajat sa plateasca o rata de 3200 dolari pe luna, desi impreuna cu sotul sau are venituri de doar 4000 dolari lunar. Din Harlem la Bucuresti Creditele acordate persoanelor fara avansuri si fara garantii serioase sunt denumite "subprime mortgages" (SBM). Ipotecile SBM pot fi tranzactionate. Companiile au strans astfel de SBM si le-au vandut la pachet ca titluri de valoare. Cumparatorii au fost marile banci de investitii, dar si fonduri de pensii si alti investitori. Astfel, activele toxice au ajuns pe Wall Street. Analistii economici apreciaza ca Wall Street-ul a investit in asemenea produse riscante din cauza laco�miei, pentru ca erau purtatoare de dobanzi mai mari. De asemenea, investitorii s-au gandit cu cinism ca, la o adica, statul ar prefera sa le rascumpere actiunile, decat sa arunce in strada milioane de rau platnici. Ceea ce s-a si intamplat, prin injectarea a 700 miliarde de dolari de catre Congresul American conform planului de urgenta. Gigantii economici de genul Lehman Brothers s-au prabusit si au creat panica pe piata globala. La bursa din Bucuresti, in zilele bune, 85% din valoarea tran�zactiilor apartinea inves�titorilor straini care acum se retrag. In panica. Companiile falite sunt monopoluri de stat Fanny Mae detinea jumatate din piata creditelor ipoteca�re. Aceasta companie finan�ta bancile ipotecare locale cu banii obtinuti din "mort�gage back securities" (MBS), titluri de valoare bazate pe ipoteci, cumparate la randul lor de investitori, banci, fonduri, carora le garanta returnarea investitiei. Banii erau imprumutati apoi bancilor locale care acordau credite otravite. Pare incredibil, dar SUA, bastionul capitalismului, s-a dus la vale din cauza socialismului care a sapat la temelia sa. Ceea ce se stie mai putin este faptul ca Fannie Mae si Fredie Mac, societatile ipotecare "nationalizate" in urma crizei erau companii de stat. Fannie Mae s-a infiintat cu capital de stat, ceea ce este neobisnuit in America si a avut si monopolul creditului ipotecar, ceea ce este de asemenea cu totul neamerican. Ulterior s-a infiintat si Fredie Mae, cu acelasi obiect de activitate. Capitalul celor doua societati a devenit intre timp privat, dar Fannie si Fredie au ramas sponsorizate de stat, omoloagele ANL din Romania. De asemenea, erau scutite de taxe locale si statale, adica de 300 milioane dolari anual. Au fost acuzate ca sfideaza libera concurenta si ca practica "crony capitalism" (capitalismul de cumetrie). Aceste companii erau privi�legiate pentru ca titlurile de valoare emise de ele nu trebuiau inregistrate la Comisia de Valori Mobliare. Titlurile erau garantate de guvern, fapt care ii permitea lui Fanny sa obtina bani cu dobanzi mai mici decat companiile private, adica un avantaj de 4 miliarde dolari pe an (2,6 miliarde pentru Fredie, compania sora). Fannie si Fredie au fost preluate de guvernul federal pe 7 septembrie. Extrema stanga finantata din credite Fannie si Fredie sponsorizau ONG-urile radicale Acorn, a negrilor si La Raza, a hispa�ni�cilor. Acestea terorizau bancile care se fereau sa cre�diteze rau-platnici. Pi�che�tele, mitingurile si re�clamatiile la HUD erau arsenalul stangistilor. De frica sa nu fie trecute pe lista neagra a HUD, bancile imprumutau oameni fara salarii, garantii, avansuri. Banii erau, la randul lor, imprumutati de catre bancile respective de la Fannie si Fredie, care apoi vindeau titlurile pe Wall Street. Conform congres�menului repu�blican Michelle Bachman, Fannie si Fredie trebuiau sa verse circa 500 milioane dolari pe an catre National Affordable Housing Fund (Fond pentru locuinte). Fondul avea obligatia sa faca donatii pentru ONG-uri "care au demonstrat capacitatea si experienta de a promova obiec�tivele fondului", adica Acorn si La Raza. Aceste organizatii, cu o agenda radicala de stanga se implica si in politica, sustinan�du-l pe Barack Obama. De altfel, mai multi membri ai Acor sunt judecati in mai multe state americane pentru ca s-au trecut fraudulos pe listele de alegatori furand identitatea unor cetateni din cartile de telefon sau fisele bibliotecilor publice. Fannie Mae a facut si donatii directe catre asemenea organizatii, iar fostul sau presedinte este consilierul lui Obama. Lacomia a grabit criza Lacomia oamenilor precum si dorinta de lux au contribuit si ele la criza financiara. Circa 40% din locuintele construite nu au fost locuite niciodata. Proprietarii le-au achizitionat fie in scopuri speculative fie ca locuinte de vacanta. In Miami procentul a ajuns la 85%. Sefii companiilor de investitii aveau salarii de zeci de milioane de dolari. Politicienii s-au lacomit si ei. Fannie Mae a facut donatia electorala record de 3,8 milioane dolari pentru congresmeni din Comisia de Finante a Camerei Re�prezentantilor. Nesimtirea a continuat si dupa crahul financiar. O companie care tocmai primise ajutor de stat pentru a trece criza, a folosit o parte din bani pentru a achi�zitiona o resedinta de vacanta pentru sefii sai, cu centru de sanatate si alte dotari de lux.

Pagina realizata de George SCARLAT