Timp de doua zile, toata presa s-a napustit asupra ex-titularului de la MEC, dl Cristian Adomnitei: i s-au inventariat gafele, balbele, votul sincer, uman, emotional din Parlament etc. etc. Dar bomboana de pe coliva anuntata a fost chestia cu elicopterul. Mare ipocrizie! Sa fim sinceri: care dintre noi n-ar vrea sa-si duca, tandru, cu elicopterul, mireasa la nunta sau cel putin o prietena asa, mai stabila, la o cabana, la un picnic, la un cort in Delta? Si ce daca era elicopter al Ministerului de Interne? Era mai bine daca apartinea, de pilda, lui Copos sau Voiculescu sau daca, Doamne fereste, era eli�copter SMURD? La o adica, ia omu' elicopter de unde poate.
Merg mai departe si zic ca spre deosebire de alti demnitari care de regula sunt mereu mohorati, incruntati, de parca ar suferi necurmat de un sacaitor ulcer duodenal si de care te-apropii foarte greu si cu un sentiment de vinovatie ca-i deranjezi in durerea lor, dl. Adomnitei era mereu surazator, vesel, destins, indiferent de situatie. Rareori mi-a fost dat sa vad un ministru mai senin, si nu numai la noi. E genul de persoana care te poate anunta cu zambetul pe buze ca "vezi ca ti-a murit vaca" sau "ti-a luat masina foc" sau "n-o sa mai capeti casa nationalizata in veci". Pe scurt, o comoara de veselie la casa omului.
Asa ca inchei cu traditionala urare: "Dle Adomnitei - vila de piatra!"