In ciuda ororilor care au socat intreaga omenire, conflicul armat din Irak nu si-a sfarsit inca povestea tragica. Publicatia britanica "The Independent" a dezvaluit informatia conform careia Guvernul "democratic" condus de Nouri al-Maliki continua sa execute in secret prizonieri.
Astfel, la fostul cartier general al serviciilor secrete coordonate de Saddam Hussein, spanzurarea detinutilor este o practica obisnuita. La Kazimiya, nu exista documente oficiale care sa ateste executiile, desi, de cand America a instaurat democratia in Irak, mai multe sute de victime au trecut pragul institutiei. Autoritatile acorda acestor persoane acelasi act de justitie sumar ca si in cazul insurgentilor (rebelilor) conationali.
In ciuda faptului ca secretele camerelor de executie irakiene sunt foarte bine pastrate, cativa occidentali se incumeta sa patrunda in aceste locatii suprasecurizate si sa relateze ororile din interior. Costurile acestui demers se masoara in depresii, tristete si neputinta de partea protagonistilor.
"Intr-una dintre camere, tavanul este prevazut cu o barna de care sta legata funia pentru spanzuratoare. Dedesubt, detinutul legat la maini asteapta executia pe o bancuta, in picioare...", a povestit publicatiei amintite mai sus un fost oficial britanic. El a mai spus ca, desi incaperea a ramas in majoritatea timpului goala, intr-una dintre zile a fost martor a spanzurarea unui barbat. Intrucat acesta din urma nu a murit de la prima incercare, eforturile esuate ale cadrelor au depasit cu mult imaginatia oficialului. Intr-un final, barbatul a fost impuscat.
In timp ce executiile din Orientul Mijlociu au socat lumea intreaga pentru cruzimea cu care se desfasoara, Baghdadul pare sa exceleze in executii.
Cruzime peste masura
Printre prizonierii de la Kazimiya, situata in districtul omonim din capitala Irakului, se numara si violatori, criminali si rebeli. Unul dintre acestia, cetatean cecen, a reusit sa evadeze la un moment dat, impreuna cu un alt detinut. Cei doi au impuscat doi gardieni inainte sa fie capturati de catre americani. Cecenul a scapat cu viata, dar a suferit rani grave la un picior. Intrucat prizonierul a refuzat acordarea de ingrijiri medicale, membrul a fost napadit de cangrena.
Pana la urma, cecenul a fost operat de medicii irakieni, care i-au extirpat osul. La intalnirea cu unul dintre vizitatorii occidentali, barbatul mergea in carje, cu piciorul dezosat inert.
Pentru multi dintre anchetatorii anglo-americani de la Baghdad, judecarea si executarea fostului lider al Irakului s-a constituit intr-o experienta traumatizanta si nu in ultimul rand socanta. In cele din urma, intreg actul de justitie nu a facut altceva decat sa scoata la iveala ororile savarsite de politia secreta a lui Saddam.
In viziunea acestuia, telul principal al procesului nu a constat neaparat in aducerea fostilor diplomati in fata legii, cat in exercitarea de drept a legiuirii.
Mostenirea lui Saddam
Saddam Hussein a fost spanzurat chiar la Kazimiya, actuala institutie unde cadrele desemnate de al-Maliki continua, in pofida prevederilor legale si a drepturilor omului, sirul strict secret al executiilor.
Pedeapsa cu moartea a fost suspendata in 2003, odata cu detronarea lui Hussein. Un an mai tarziu, aceasta a fost reintrodusa de catre Guvernul interimar aflat atunci in exercitiu, in ciuda protestelor vehemente ale Uniunii Europene si ale NATO. Autoritatile au pretins la acel moment ca pedeapsa cu moartea era o masura mai mult decat necesara in contextul crizei cu care se confrunta atunci Irakul. "Amnesty International" (organizatie neguvernamentala care promoveaza drepturile omului, in special cele stipulate de "Declaratia Universala a Drepturilor Omului" a ONU) sustine ca de la reintroducere pedepsei capitale, numarul violentelor a crescut, in loc sa scada - asadar, aceasta nu s-a dovedit a fi eficienta. Conform datelor furnizate de aceeasi asociatie, in Irak au avut loc 33 de executii anul trecut, si peste 200 de persoane au fost condamnate la moarte.