Catalin Florintiu VARZARU 

Multi dintre miliardarii aflati in top 300 s-au imbogatit facand afaceri cu statul. Cele mai grase lucrari de constructii sunt primite de aici. Ca sa nu mai spunem de asfaltari cu rebordurarile aferente care se fac aproape exclusiv pe domeniul public. Circuitul banilor arata cam asa: contribuabilul plateste darile catre stat lesinand la coada la fisc; guvernantii strang banii si-i indreapta, adeseori, catre clientii care i-au sponsorizat in campanie; iar fericitul castigator al licitatiei face o lucrare, de multe ori de mantuiala, pentru care ia un sac de bani, din care ii cumpara odraslei un Lamborghini. Tot acest circuit functioneaza de multi ani fara sa fie deranjat. Exista insa cineva care ar trebui sa sparga aceasta morisca generatoare de coruptie, cineva care ar trebui sa aiba grija ca banii romanilor sa nu se risipeasca prin cluburi de fite. Aceasta institutie se numeste Curtea de Conturi. Este investita de Constitutie cu o putere fantastica. Este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In plus, este independenta. Si cu toate aceste instrumente, cainele de paza al banului public e in coma. Inca n-a murit pentru ca este parte a ciolanului aflat pe masa oricarei puteri. Este tinut artificial in viata, iar activitatea sa este aproape inexistenta. Altfel nu s-ar explica frenezia de care dau dovada ordonatorii -primari, secundari, tertiari de credite, sau care or mai fi ei - in cheltuirea nesabuita a banului public. De la primar de comuna, la ministru, toti o apa si-un pamant. Va aduceti aminte vorbele lui Mischie, pe cand era baron, care spunea ca puterea sta in varful pixului lui. Pentru ca de acolo plecau semnaturile prin care veneau banii, nu ai lui Mischie, ci ai statului. Ii cheltuia dupa cum vroia pixul lui. Mischie a disparut, insa naravul lui a cuprins toata tara. Exista puzderie de primari care comanda reviste scumpe in care isi pun realizarile, exista sefi de Consilii judetene care dirijeaza miliardele de la stat catre prieteni sau colegi de partid, exista achizitii publice la preturi exorbitante etc. I-a deranjat cineva pe acesti domni-ordonatori? Nu. Au raspuns pentru dedicatiile "fara numar" pe care le-au facut clientilor partidului din care provin? Nu. Le-au folosit cetatenilor lucrarile pe care le-au platit din bani publici? Nu. Dar nimeni nu i-a luat la intrebari. Pentru ca varful politicii romanesti, indiferent de partid, a avut grija ca institutia suprema numita Curtea de Conturi sa fie in coma. Asta dupa ce a fost sufocata chiar si atunci cand ar fi putut face ceva. N-am auzit de vreun raport rasunator, asa cum n-am vazut vreun inalt functionar raspunzand pentru risipirea banului public. Si nu se poate spune ca la Curtea de Conturi exista lipsa de cadre. Acolo se gasesc unii dintre cei mai buni specialisti in domeniul financiar care lucreaza in sectorul public. Atrasi de salariile mari si de statutul oferit de institutie, specialistii s-au cuibarit doar, pentru ca munca lor s-a impotmolit la nivel de interese politice. Presedintele Curtii, Dan Drosu Saguna, o somitate in materie, n-a reusit sa urneasa in cei sase ani institutia din locul in care se afla. Pe cat de prolific a fost in cariera universitara, pe atat de ineficient a fost in aplicarea in practica a cursurilor pe care le-a predat studentilor. Pentru ca altfel nu se poate explica bataia de joc pe care politicienii o arata banului public. Puterea Curtii de Conturi a fost sistematic slabita de clasa politica. Intai i s-a luat controlul preventiv, apoi atributiile jurisdictionale au fost dirijate catre tribunale, in cele din urma a fost lasata sa functioneze cu o lege perimata. Motiv pentru care Romania a pierdut fonduri europene de miliarde de euro. In plus, mandatul membrilor Curtii, de sase ani, a expirat, iar controalele pe care acestia le efec�tueaza sunt lipsite de legitimitate. Senatul a adoptat ieri, cu chiu, cu vai, cererea de reexaminare formulata de Basescu, si teoretic, in scurt timp, Curtea va avea o lege noua. Insa, pana se vor stabili noii stapani va mai dura ceva timp, pentru ca Vacaroiu ravneste aceasta demnitate, iar el e inca presedintele Senatului. In spatele acestor blocaje repetate au stat permanent interesele po�liticienilor care n-au cazut la intelegere cum sa imparta si sa manipuleze institutia care ar trebui sa-i prinda atunci cand fura direct din buzunarele romanilor.