Nevoia de voturi a miscat putin Guvernul care a dispus cumpararea de grau pentru a mai revigora piata si electoratul intr-un an cu o productie de cereale record. Reactia Executivului a venit numai dupa ce taranii au avut reactii extrem de dure la adresa statului pentru lipsa de protectie in fata "monopolului" instituit de angrosisti. Ca sa nu fie considerati singurii vinovati de pretul mic oferit producatorilor, angrosistii au apelat la clasicul pretext - calitatea proasta a graului, care a dus la reducrea drastica a pretului oferit micilor fermieri. De fapt, nici angrosistii nu stiu sigur ca asa este, motiv pentru care au mai cerut un set de analize. Recoltarea graului este aproape finalizata, dar Ministerul Agriculturii nu a dat publicitatii nici o data cu privire al cantitatea si calitatea graului, asa cum a procedat in anii trecuti. Estimarea productiei de grau, publicata pasager pe site-ul ministerului, indica o productie de peste 7 milioane de tone, cu mult peste necesarul de consum, calculat la 4,2 milioane de tone, cu tot cu cantitatile utilizate pentru insamantarile de toamna. Biroul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, a anticipat pentru Romania o productie medie de grau de 2,8 tone pe hectar. In aceste conditii, pretul graului a cazut la aproximativ 0,4 lei/kg, cele mai vehiculate preturi fiind de 0,44-0,46 lei/kg. Boala angrosistilor Angrosistii au o adevarata "arma" la dispozitie - silozurile. Pentru ca nu au unde depozita graul, taranii au fost obligati sa vanda direct de pe camp, moment folosit la maximum de catre angrosisti pentru a achizitiona graul la pretul impus de ei. Noua explicatie este calitatea proasta a recoltei de grau. Angrosistii nu stiu cu certitudine calitatea productiei, pentru ca analizele facute pana acum sunt considerate incorecte. "Avem probleme de calitate", a declarat Viorel Marin, prese�dintele unei asociatii patronale din domeniu (ANAMOB). El a precizat ca aceste defecte sunt pentru cantitati mari, pentru care trebuie sa se faca analize. "La ora actuala, calitatea graului este stabilita printr-o proba de grau pusa la dipozitie de primarul localitatii de unde s-a recoltat graul. Este foarte probabil ca acestia sa prezinte numai probe excelente, motiv pentru care graul romanesc apare in statistici ca fiind de foarte buna calitate. Din cauza acestor probe este nevoie sa se mai faca analize pentru a stabili clar calitatea graului", a adaugat Marin. Inselati la calitate El a atras atentia asupra bolilor inregistrate in culturile de grau: atacul de plosnita si atacul de malura. Pentru prima, statul era obligat sa finanteze lucrarile de combatere a dau�natorilor, iar cel din vina caruia nu s-au facut tratamentele de rigoare - statul sau producatorul agricol - trebuie sa plateasca. Cat despre malura, boala este determinata de samanta proasta, netratata si folosita la insamantari. Viorel Marin a acuzat politica firmelor care au furnizat samanta, inregistrata ca tratata si care nu a corespuns criteriilor de calitate. "Taranii au fost inselati la samanta", a spus Viorel Marin. Fara furajer Calitatea proasta este o jus�tificare din partea angrosistilor pentru pretul scazut la grau, a declarat Marcel Cucu, pre�sedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. "Este grau suficient, iar in Romania se face paine si din grau furajer. De aceea, ar trebui ca autoritatile sa nu mai permita sa se faca paine din astfel de grau", a spus Cucu. Nicolae Stefan, presedintele Agrostar, considera ca "strategia din partea celor care proceseaza graul este sa tina pretul jos". "Fara spatii de depozitare, pro�ducatorii agricoli sunt prada usoara in fata angrosistilor", a spus Stefan. El a precizat ca taranii au avut la dispozitie toate conditiile pentru a obtine grau de calitate, de la subventiile statului din toamna anului trecut, evaluate la 400 de milioane de euro, cu care au putut sa cumpere samanta si sa plateasca lucrarile agricole, si pana la conditiile meteorologice favorabile culturilor. "Nu are baza reala noua motivatie pentru pretul scazut la grau", a conchis Nicolae Stefan. Producatorii romani au mai primit o lovitura. UE a alocat, pentru acest an, fonduri pentru ca persoanele defavorizate ale Uniunii sa beneficieze de alimente. Aproximativ 1,5 milioane de romani saraci urmeaza sa primeasca 6 kg de zahar si 19 kg de faina de grau, in valoare totala de peste 24 milioane de euro. Pentru Romania, licitatia de furnizare de faina a fost castigata de Rompan SRL, firma asociatiei patronale Rompan din industria de morarit si panificatie, care reuneste cele mai mari societati din domeniu. Valoarea contractului este estimata la 16 milioane de euro, numai ca se pune problema ca faina sa vina din Ungaria. Spoiala Guvernului Producatorii agricoli au inceput sa reclame pretul scazut oferit de angrosisti si au cerut interventia statului. Ministerul Agriculturii, responsabil cu mentinerea echilibrului pietei prin mecanisme de interventie, a anuntat ca poate oferi pe grau 101,31 euro/tona, incepand cu 1 noiembrie, asa cum prevede legislatia comunitara. Pentru ca reactiile au fost extrem de dure din partea producatorilor - multi votanti in toamna acestui an -, Guvernul a aprobat majorarea cantitatii de grau din rezerva de stat cu inca 400.000 de tone. Oficial, rezerva de grau a Romaniei este de 300.000 de tone, stabilita la aceasta cantitate prin Programul ASAL in 1997, astfel ca acum se poate vorbi de o dublare a cantitatii pastrate. Oficial, noua cantitate este destinata protectiei in fata crizei alimentare de la nivel mondial. De remarcat este faptul ca actul normativ privind cumpararile de grau pentru rezerva de stat trebuie sa fie gata in doua saptamani, putandu-l face operational tot pentru marii producatori sau angrosistii. Taranii se pare ca nu vor avea acces din nou la banii statului.

Pagina realizata de Luminita MOROIANU