Ziua Logo
  Nr. 4274 de joi, 3 iulie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Dialoguri
Ales Mustar
Dintotdeauna cartile in Slovenia au fost scumpe
-- Piata cartii este foarte mica si prin urmare tirajele neinsemnate
Pe vremuri, sloveni si macedoneni citeam cartile scrise in sarba si croata, pentru ca noi am invatat limba lor, gaseai cartile in original si in librarii, a fost o piata a cartii mare. Totusi, acest lucru nu a fost valabil si invers, literatura slovena si macedoneana dintotdeauna trebuiau traduse. Eu acum citesc aceasta literatura ca orice literatura straina, ne-am indepartat, datorita trecutului imediat, ma refer la razboaie si nu ultimul rand la vize care ne restrang circulatia libera. Acum noi mai putem merge la ei fara vize, ei mai greu la noi, avand nevoie de vize "Schengen", asa ca la ora actuala aceste legaturi dispar. Slovenii tineri nu mai stiu limba sarba, limba croata. Dar eu unul sunt implicat in acest spatiu, pentru ca pe langa literatura romana traduc si literatura macedoneana.
Ales Mustar, poate disparea intr-un viitor nu tocmai indepartat literatura? Asta ca sa continuam intr-un fel ideea colocviilor de la Neptun.
Nu am participat activ la dezbateri, dar le-am ascultat cu mare atentie si eu ma aflu in tabara optimistilor. Odata cu dezvoltarea lumii si literatura se innoieste. Poate ca va disparea cartea ca forma, dar literatura niciodata. Internetul ne ofera acum foarte multe posibilitati; putem sa stam frumos acasa si sa citim literatura din toata lumea. Nu este acesta un lucru minunat?
O fi, dar ce bine este sa citesti totusi o carte tiparita! Legaturile tale cu Romania inseamna studii de limba si literatura romana la Bucuresti, un doctorat in literatura romana, traduceri din romana in slovena.
In vara anului 1994 am calatorit prin Romania. Si atunci m-a atras enorm limba, fiind limba romanica amestecata cu cuvinte slave. Cand toamna m-am intors ca student de limba engleza la Facultatea de Litere din Ljubljana, am vazut la intrare un afis care anunta cursuri de limba romana si nu am mai ezitat, m-am inscris la lectorat. Am beneficiat de cursuri de vara la Sinaia, apoi la Constanta. Calatoream prin Romania si ma indragosteam de ea din ce in ce mai mult. Apoi, cu mutarea lectorei de romana in casa vecina si limba a devenit vecina mea. Conversam enorm, despre literatura, teatru, film si totul doar in romaneste, si astfel am progresat. In anul 1996 m-am inscris la Facultatea de Litere din Bucuresti, la literatura romana, studii de doctorat. Ma pot lauda ca sunt primul sloven care si-a dat doctorat in domeniul literaturii romane.
Ai inceput imediat sa traduci literatura romana...
A fost un lucru firesc sa incep cu traducerea literaturii romane cand m-am intors in Slovenia. Carierea universitara a fost exclusa de la bun inceput, caci nici in Ljubljana si nici in Bucuresti nu exista catedre de limba romana, respectiv slovena, un lucru foarte ciudat mai ales acum, cand traim intr-o tara comuna, numita Uniunea Europeana, a carei presedinta in prima jumatate a acestui an a fost Slovenia cu sloganul "dialog intercultural"... Dupa cum am auzit la Facultatea de Limbi Straine din Bucuresti, toate limbile slave au fost trecute la "B". Si iata-ma la ora actuala singurul traducator de literatura romana in Slovenia. A mai fost o traducatoare pe care nu am avut norocul s-o cunosc; a murit inainte sa ma apuc eu de limba romana. A tradus mult, din Sadoveanu, Rebreanu, i-a publicat in reviste pe Nichita, Sorescu, Blandiana. Au urmat 20 de ani de tacere si destinul a vrut sa traduc mult: pe Dumitru Tepeneag, pe Mircea Cartarescu, cu "Nostalgia", pe Ana Blandiana care a luat premiu la festivalul Vilenica, iar in trecutul apropiat au aparut doua romane de tinerii prozatori Dan Lungu si Florin Lazarescu, iar in ultimii opt ani traduc "tineri" poeti romani la un festival care se cheama "Zilele vinului si poeziei".
Esti de-acum familiarizat cu literatura noastra. Ce te indreptateste s-o si iubesti?
Literatura romana este o literatura vasta, cu foarte multi scriitori excelenti in secolul trecut, cat si in acest secol... Ceea ce ma uimeste cel mai mult este actualitatea literaturii romane in orice perioada, cu exceptia romantismului intarziat. Desi in perioada comunismului viata romanului a fost izolata, acest lucru nu a afectat literatura si ea a mers mana cu mana cu restul Europei, avangarda nu a ocolit-o, si s-a scris literatura buna. Acum se discuta pe larg despre "pornografie" sau vulgaritate in literatura scrisa de autori tineri in Romania, discutii care dupa parerea mea bat spre puritanism. Si iar avem de-a face cu o generalizare, caci in spatele acestor "vulgaritati" se mai ascunde ceva, si acest lucru trebuie cautat, nu trebuie sa fim victimele unor prejudecati.
Ales Mustar, ce este diferit fata de noi?
Dupa cum aflat acum cateva luni, a aparut la noi (acest lucru exista si in Olanda si Danemarca) un sistem care se cheama "Cobbis" . Este vorba de biblioteci "on line". Toate bibliotecile din Slovenia sunt puse pe Internet, poti face rezervari si in orice clipa poti verifica daca, ma rog, cartea pe care ai scris-o ori ai tradus-o este imprumutata sau nu. Dintotdeauna cartile in Slovenia au fost scumpe, piata cartii fiind foarte mica si ca urmare si tirajele neinsemnate. Asa ca lumea s-a obisnuit sa-si imprumute carti din biblioteci, in loc sa le cumpere. Uniunea scriitorilor si Uniunea traducatorilor literari din Slovenia au facut un proiect prin care, dupa ce la sfarsitul anului se face statistica de imprumuturi, autori si traducatori care sunt "imprumutati" foarte mult beneficiaza de o recom�pensa, iar cei mai putin impru�mutati pot beneficia de o bursa.
Poetul Tomas Salamun imi spunea acum doi ani ca Slovenia este o tara a poeziei.
Nu se spune aceasta si despre romani? Mi se pare ca acesta este patosul estic. Un alt popor, pe care il cunosc foarte bine, macedonean, spune la fel. Este adevarat ca in Slovenia sunt multi scriitori pe metru patrat. Exista si o asemanare intre noi, este vorba de poetul romantic France Preseren, un Eminescu al nostru cu care slovenii se mandresc foarte mult si nu indraznim sa-l contestam cum s-a intamplat la voi in ultimii ani cu Eminescu. Imnul national sloven sunt tot versurile lui Preseren si in procesul democratizarii scriitorii sloveni au avut un rol important. Fiind un popor de doar doua milioane, limba a fost cea care ne-a ajutat sa supravietuim. In fiecare an pe 8. februarie cand sarbatorim "Ziua culturii", care este in Slovenia o zi libera, iar pe mine mereu ma amuza faptul ca aceasta zi este data mortii lui Preseren, intr-un un loc din Ljubljana se face un maraton de poezie, la care se aduna poeti de la cei afirmati pana la cei de care nu ai auzit niciodata si care citesc de la sase seara pana la orele diminetii, si in fiecare an descoperi cel putin un poet necunoscut, extrem de interesant.
Ce avantaje materiale are scriitorul sloven? Traiesti intr-o tara cu nivel de trai ridicat.
Cu cativa ani in urma", ma refer la perioada dupa comunism, un liber profesionist in cultura avea niste avantaje fiscale, fiindca era impozitat mai putin decat o coafeza sau un macelar. Acum, cartea este pusa pe piata ca si toate celelalte obiecte care trebuie vandute, i s-a mai pus TVA-ul, iar scriitorul este un contribuabil obisnuit, asa s-au gandit specialistii in economie cand duceau tara spre prosperitate. Pentru vizibilitatea literaturii ai nevoie de bani, care nu prea se investesc in cultura. Dar se mai fac promotii bune si cu bani putini.
Ce consecinte imediate are succesul unei carti in Slovenia?
Poate faima, fiindca un castig mare nu-l faci, desi la noi nu exista staruri literare cum a fost la voi Nichita Stanescu, sau este acum Cartarescu. Dar am auzit asta seara ca un lant de magazine nemtesc, care in afara alimentelor nu vinde alte produse, in materiale de publicitate prezinta si carti, ceea ce mie mi se pare un lucru bun. Poate astfel mai gasim si noi un cumparator cu ocazia ofertelor speciale.
Mai este comunismul un subiect literar in Slovenia?
Nu, nu atat de mult ca in Romania, dar nu stiu de ce. Poate din cauza ca sistemul nu a fost chiar atat de dur ca al vostru, poate ca pe nimeni nu mai intereseaza acest subiect, prezentul fiind destul de interesant, sau poate chiar ne-am saturat de acest subiect.
Afecteaza globalizarea, cultura Europei?
Pai, afecteaza si cultura Orientului, si a altor continente, daca afecteaza, caci aceasta depinde doar de noi, de uniformitatea gandirii europenilor. Un cap care gandeste independent nu poate fi globalizat cu usurinta. Perioada in care traim este o perioada a migratiilor. Ce facem insa cu imigrantii? Ii asimilam sau integram in societatile noastre? Si iata ca din nou ajungem la dialogul intercultural.
Cand incepe sa-si piarda scriitorul total increderea, in societate?
Mie mi se pare ca scriitorul, sau orice artist, nici nu trebuie sa aiba increderea totala in societate, aceasta poate sa fie uneori chiar si periculos. Deja Shakespeare a spus ca literatura este "oglinda vietii". Eu in artist vad un critic permanent al societatii si nu un discipol. Pe mine critica literara in tara mea m-a incadrat ca un poet angajat. Si eu ma mandresc cu aceasta. Imi place sa pun oglinda societatii in care traiesc, chiar si cred ca este datoria mea sa arat cu degetul, cand este nevoie.
Ce bucurii ti-a adus propria poezie?
Eu am debutat destul de tarziu, mai intai poate si din cauza neincrederii in sine, iar apoi din cauza autocenzurii si niciodata nu am regretat ca am debutat ca un om matur; evolutia mea poetica nu este publicata in carti, documentata, dar acum sunt fericit pentru ca stau suta la suta in spatele fiecarei poezii pe care am publicat-o, iar celelalte au ramas in sertare pentru vesnicie.
Cum este literatura celor foarte tineri?
Din fericire nu se poate vorbi despre "un model". Literatura tanara este destul de diversa, de la o poezie ermetica pana la cea a cotidianului. Acum este foarte la moda termenul "literatura urbana" care, dupa parerea mea vrea sa zica ca este vorba de literatura cotidianului. Poate aceasta este cel mai mult raspandita.
Ce carte traduci din limba romana acum?
Acum finalizez traducerea romanului "Sexagenara si tanarul" de Nora Iuga. Va urma "Degete mici" de Filip Florian.
Iolanda MALAMEN 
 Afisari: 215  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Prada istorica de patru miliarde de euro (1991 afisari)
 Moda "cyber-drogurilor" (1805 afisari)
 Harta disputei romano-ucrainene (1699 afisari)
 Dictatura interceptarilor (1177 afisari)
 Cu foamea in gat (1142 afisari)
 Incest cu acordul parintilor: Doi frati traiesc impreuna si au trei copii  (2569 afisari)
 Cersetorul cu milioane in banca de la metroul bucurestean (VIDEO) (2358 afisari)
 Marius Oprea: Fotii torionari sunt acum directori de banc sau de concern internaional (2273 afisari)
 A violat un copil de noua ani  (1871 afisari)
 Pepe, dat afara de la Antena 1 (1770 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02437 sec.