De aceea, nu intamplator au existat analisti politici care au avertizat insistent ca liberalii risca sa impartaseasca soarta taranistilor. Adica sa dispara ca partid parlamentar. Era firesc ca celelalte partide sa incerce sa disloce cat mai mult din bazinul electoral liberal. Partidul prezidential a reusit aceasta operatie, dar intr-o masura prea putin semnificativa. Surpriza produsa in aceste alegeri de partidul condus de Calin Popescu Tariceanu a rasturnat calculele unor politicieni, dar si prognozele institutelor de cercetare de piata, cele mai optimiste dintre acestea anuntand un scor cu sase-sapte procente mai mic decat cel real. Electoratul liberal s-a mentinut. Culmea este ca el poate chiar sa creasca.
In aceste condiTii, PNL devine partid nu numai eligibil, ci si cheie atat pentru stanga socialista, a PSD, cat si pentru partidul prezidential, respectiv PD-L. Desi cotati cu 30 la suta din numarul total de voturi exprimate, PSD si PD-L, indiferent de evolutiile care vor marca aceasta vara si aceasta toamna, vor fi incapabile sa preia puterea politica fara sustinerea liberalilor. PNL este excelent pozitionat nu numai sub aspectul procentului de 20 la suta din masa electorala, ci si din perspectiva asezarii sale pe esicherul politic. Respectiv a pozitiei de centru-dreapta pe care o ocupa. Este mult mai dificil pentru PSD si PD-L sa explice propriului electorat o eventuala alianta cu o formatiune politica plasata la extrema spectrului si este mult mai simplu cand o asemenea operatie este facuta in combinatie cu un partid daca nu apropiat, cel putin invecinat ideologic. Ce inseamna afirmatia de mai sus? Ca este aproape exclusa - aproape, pentru ca in Romania nimic nu este imposibil - o viitoare coalitie PSD-PD-L, in timp ce este previzibila fie o coalitie pentru guvernare PSD-PNL, fie o coalitie PD-L-PNL. Dupa cum se poate observa, in conditiile divizarii societatii romanesti intre socialisti si basescieni, singura formatiune prezenta in toate scenariile viitoarei puteri se prefigureaza a fi PNL.
Cu cine se vor alia liberalii? Si in ce moment? Cand Traian Basescu a luat decizia de a transforma PD dintr-un partid social-democrat intr-o formatiune populara de dreapta, a pornit de la premisa ca acest culoar, in conditiile in care liberalii au stat tot timpul aproape de centru, ramasese liber. Numai ca dreapta romaneasca, pentru a deveni cu adevarat majoritara, mai are de asteptat. Pana atunci, inca un ciclu electoral va fi dominat de stanga si de centru-stanga. Cel putin sub aspectul electoratului. Incercand sa disloce partida liberala si, pana la urma, nereusind sa-i provoace o fractura serioasa, Basescu a devenit principalul inamic al PNL. Iar asperitatile PNL-PSD s-au estompat. De aceea, o alianta cu PSD este mai bine cotata in previziuni.
Nu o data, ci in mod insistent, atat fruntasii PD-L, cat si Traian Basescu au exclus orice viitoare alianta cu liberalii, in conditiile in care acestia sunt condusi de Tariceanu. Iar pozitiile lui Tariceanu, dupa rezultatele surprinzator de bune ale acestor alegeri, s-au intarit mult. Este improbabila o revolta in interiorul PNL. Nefiind capabili sa-l distruga pe Tariceanu, prezidentialilor nu le mai ramane decat sa-l cumpere. Pretul nu ar putea fi decat un nou mandat de premier. Intrebarea e daca Tariceanu ar accepta. Si daca PNL l-ar urma, in aceste conditii. Daca ne plasam in ipoteza unei aliante cu PSD, pentru blocarea totala a lui Basescu, aceasta ar urma sa se oficializeze inaintea alegerilor parlamentare. In caz contrar, in iarna Basescu ar trebui suspendat. Pentru ca, altfel, forteaza Constitutia, incercand sa instaleze un guvern minoritar PD-L.