Liderul marcant al stangii de la Kiev, Volodimir Litvin, a cerut aplicarea de sanctiuni drastice din partea autoritatilor ucrainene la adresa Romaniei, pe fondul intensificarii retoricii nationalist-xenofobe de pe scena politica a fostei republici sovietice.
Controversatul politician ucrainean Volodimir Litvin, fost presedinte al Radei Supreme (parlamentul unicameral) de la Kiev, a criticat in termeni duri guvernul ucrainean pentru "prudenta" de care ar da dovada in relatiile cu Romania, din cauza pozitiei acesteia de membru al Uniunii Europene si al Aliantei Nord-Atlantice, relateaza agentia de presa ucraineana ZIK. Vorbind la conventia anuala a Partidului Poporului, principala formatiune politica din cadrul Blocului electoral Litvin, desfasurata in orasul vest-ucrainean Lutk, fostul presedinte al Radei Supreme a acuzat Ministerul de Externe de la Kiev ca a ramas fara reactie, limitandu-se sa afirme ca "studiaza problema", dupa ce "presedintele roman a declarat ca sudul Ucrainei ar trebui sa apartina Moldovei". "Spuneti-mi, va rog, este aceasta o politica externa nationala? Sunt prudenti cu Romania pentru ca este in UE si in NATO", a adaugat politicianul extremist ucrainean. "Daca primarul Moscovei a primit ceea ce a primit, de ce nu si Romania?", s-a intrebat el retoric, facand aluzie la interdictia impusa la 12 mai lui Iuri Lujkov, un apropiat al lui Litvin, de a intra pe teritoriul Ucrainei, dupa ce acesta a revendicat orasul-port Sevastopol din Crimeea (sudul Ucrainei). Guvernul ucrainean este incapabil sa duca o politica externa echilibrata, iar criza politica din tara are un impact negativ asupra politicii interne si externe, a concluzionat Litvin.
Anterior, seful statului roman a declarat ca in Ucraina exista voci care cer ca "Transnistria sa revina Ucrainei, dar uita sa vorbeasca despre sudul Ucrainei, care ar trebui sa revina Moldovei". Totodata, chiar inaintea summitului NATO din aprilie, presedintele Basescu a afirmat ca politicienii care au semnat Tratatul cu Ucraina in 1997 si-au dat tara pe nerasuflate si au lasat interesul national dupa usa.
KGB-ist "reformat"
Volodimir Litvin si-a inceput cariera in cadrul aparatului Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS, fiind acuzat de fosti dizidenti sovietici de apartenenta la structurile KGB. Dupa declararea independentei Ucrainei, Litvin devine in 1999 sef al administratiei prezidentiale de la Kiev, controland de facto serviciile de informatii ucrainene. In aceasta calitate a jucat un rol important in rapirea si asasinarea prin decapitare in 2000 a jurnalistului Gheorghi Gongadze, acuzatiile impotriva lui nefiind anchetate de sistemul de justitie corupt din Ucraina. Mediile politice rusofone de la Kiev l-au sprijinit in 2002 pentru a ocupa functia de presedinte al Radei Supreme, calitate in care s-a remarcat prin numeroasele declaratii drept un adversar redutabil al Romaniei. Conducerea Blocul Litvin, a cincea forta politica din actualul Legislativ ucrainean, este compusa in principal din foste cadre ale KGB sau fosti inalti oficiali ale armatei sovietice, partizani ai Uniunii Rusia-Belarus-Ucraina, Volodimir Litvin detinand o serie de distinctii ale regimului separatist de la Tiraspol.
Ipocrizie ucraineana
In pofida declaratiilor publice ale Guvernelor ucrainene, indiferent de culoarea lor politica, privind respectarea de catre Kiev a tratatelor internationale, fostul stat sovietic incalca sistematic orice intelegeri semnate cu statul roman. Continuarea lucrarilor la canalul Bastroe, colonizarea agresiva de catre Kiev a stancii cunoscute drept Insula Serpilor, precum si etnocidul cultural perpetuat impotriva romanilor din Ucraina sunt doar o parte din problemele nerezolvate ale clasei politice ucrainene.